De ce riscă Transgaz să piardă orice șansă de a prelua compania elenă DESFA

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

Transgaz speră să facă cea mai mare achiziție realizată vreodată de o compa­nie românească în străinătate: a de­pus o ofertă pentru preluarea DESFA, operatorul sistemului de gaze naturale din Grecia, pentru care azerii de la SOCAR ofertaseră 400 de milioane de euro. Compania din Mediaș riscă însă să fie descalificată din cursă, pentru că tran­zacția ar încălca o directivă europeană.

La doar câteva ore de la eșecul negocieri­lor Grecia-SOCAR, în decembrie 2016, o delegație Transgaz era deja la Atena și îi prezenta ministrului Energiei planurile privind preluarea companiei care ope­rează sistemul elen de gaze, inclusiv terminalul de gaz natural lichefiat din insula Revithoussa.

Compania din Mediaș era cu ochii pe DESFA de câțiva ani, numai că, în baza unui acord încheiat în 2013, oficialii de la Atena au negociat exclusiv cu SOCAR vân­­zarea a 66% din acțiunile operatorului. Interesul Transgaz pentru DESFA este legat printre altele de terminalul LNG și de poziționarea strategică a rețelei elene privind transportul gazelor din Asia și estul Mediteranei spre Europa, răs­pun­zând astfel necesității diversificării sur­selor de aprovizionare a statelor europene.

Potențiala achiziție „se aliniază strategiei guvernamentale de transformare a României într-un hub energetic regional“, comentează pentru NewMoney Valeriu Binig, partener al companiei de consul­tanță și audit E&Y, evidențiind două avantaje majore ale businessului cu gaze: este reglementat și predictibil.

PRIVATIZARE CU REPETIȚIE. O primă ten­tativă de privatizare a DESFA, pentru 500 de milioane de euro, vine din 2012, când grecii au primit 17 oferte, inclusiv de la Gazprom (Rusia) și SOCAR. Procedura a eșuat însă, astfel că o a doua încercare a debutat în 2013, licitația fiind câștigată de compania azeră, care a încheiat un acord cu oficialii eleni în luna decembrie a acelui an.

Termenii contractului? O sumă de 400 de milioane de euro pentru 66% din DESFA (defalcat, participația urma să pro­vină de la The Hellenic Republic Asset Development Fund, HRADF – 31% și Hellenic Petroleum – 35%). Dar discuțiile s-au soldat cu un nou eșec, după ce autorită­țile elene au majorat tarifele pentru gazele DESFA mai puțin decât spera SOCAR, iar azerii au cerut ca tranzacția finală să fie parafată pentru o sumă mai mică de 400 de milioane de euro, invocând o dimi­nuare a valorii companiei elene.

În aceste condiții, pe scenă și-a făcut intrarea și Transgaz. „Reprezentanții Transgaz au spus părții grecești că inten­ționează să plătească aceeași sumă ca și SOCAR, pe care o consideră rezonabilă și fezabilă. Ei au adăugat că au deja discuții cu bănci europene care sunt gata să finanțeze investițiile românești în Grecia“, a anunțat presa elenă.

Luna trecută, compania românească de stat a depus o scrisoare de interes pentru DESFA, în parteneriat cu compania fran­ceză GRTgaz. Alte cinci oferte au venit de la un consorțiu format din Snam (Italia), Enagas (Spania), Fluxys (Belgia) și Gasunie (Olanda), respectiv de la com­paniile Regasificadora del Noroeste (Spania), Macquarie (UK), Powerglobe (Qatar) și Integrated Utility Services (SUA).

ȘANSE INCERTE. Informațiile disponibile până la închiderea ediției nu dau indicii clare cu privire la rezultatul licitației. Inițial, cotidianul Kathimerini anunța că cele mai mari șanse de câștig aparțin con­sorțiului Snam-Enegas-Fluxys-Gasunie și că cealaltă asociere europeană (Transgaz-GRTgaz) este de asemenea într-o poziție favorabilă. „GRTgaz este considerat un lider european în transportul de gaze, iar Transgaz joacă un rol important în conectarea rețelelor din Europa Centrală și de Est“, nota publicația elenă.

Câteva zile mai târziu, același cotidian relata însă, fără să citeze sursa informa­țiilor, că Transgaz şi GRTgas au fost descalificate din competiţie, pentru că în același timp dețin și operează rețele de gaze, încălcând astfel legislația UE.

Transgaz nu a răspuns, până la închiderea ediției, întrebărilor NewMoney pe tema DESFA. Roi Haikou, communications officer al fondului elen de valorificare a activelor statului HRADF, a afirmat că urmează ca firmele de consultanță angajate de HRADF să evalueze scrisorile de interes primite și să facă recomandări cu privire la candidații calificați pentru ur­mă­­toarea fază a licitației. O decizie ofi­cială în acest sens este așteptată pentru 12 septembrie.

Haikou a adăugat că cea de-a doua etapă a procesului va debuta cu lansarea unei camere de date, unde candidații se­lec­tați vor avea acces la informații extinse privind DESFA.

Vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al DESFA face parte din măsurile convenite de autoritățile de la Atena cu Comisia Europeană și cu creditorii inter­naționali, în cadrul amplului program de redresare a economiei elene. Grecia trebuie să finalizeze vânzarea până la sfâr­șitul anului, conform schemei de privatizare inclusă în cel de-al treilea pachet de asistență financiară. Autoritățile de la Atena vor să obțină din privatizări două miliarde de euro anul acesta și 3,5 miliarde de euro în 2018.

PREMIERĂ ISTORICĂ. În așteptarea deznodământului privind procesul de pri­vatizare, Transgaz și DESFA au încheiat în toamna anului trecut un protocol de cola­borare privind „abordarea în comun a proiectelor existente și viitoare privind transportul gazelor“. „Reprezentanții celor două companii energetice au cons­tatat necesitatea dezvoltării în continuare și integrării piețelor de gaze respective pe piața internă a energiei a UE, diversificării rutelor de aprovizio­na­re a gazelor și creării accesului la noi surse de gaze, îmbu­nătățind astfel sigu­ranța aprovizio­nării cu gaze naturale la ni­­vel regional și european“, preciza atunci Transgaz.

Totodată, companiile anunțau că sus­țin „soluții de creștere a cooperării trans­­frontaliere“, promovează accesul trans­parent și nediscriminatoriu al par­ti­ci­pan­ților la piață la rețelele lor de trans­port gaze naturale și au intenția să contribuie la creșterea siguranței în apro­vizionarea cu gaze naturale a regiu­nii central-est-europene, în conformitate cu legislația UE.

Acestea sunt printre puținele informații oficiale comunicate de Transgaz, Ministe­rul Economiei sau Guvern privind DESFA. Transgaz, companie listată la bur­să, a mai amintit de două ori de DESFA: într-un comunicat din decembrie 2016 care dez­mințea că discuțiile purtate în Grecia, cu ocazia vizitei unei delegații a companiei, ar fi vizat și subiectul privatizării, și în august 2017, când s-a anunțat depunerea scrisorii de intenție.

Participarea unei companii românești la o privatizare internațională reprezintă un eveniment rarisim, iar includerea pe „lista scurtă“ o premieră. Strict în ceea ce privește transportul de gaze naturale, au lipsit în ultimii ani oportunitățile de achiziție. Un motiv în plus pentru Transgaz să-și dorească să transforme o simplă încercare într-un succes istoric.

FOTO: Guliver / Getty Images