De ce riscă Transgaz să piardă orice șansă de a prelua compania elenă DESFA

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

Transgaz speră să facă cea mai mare achiziție realizată vreodată de o compa­nie românească în străinătate: a de­pus o ofertă pentru preluarea DESFA, operatorul sistemului de gaze naturale din Grecia, pentru care azerii de la SOCAR ofertaseră 400 de milioane de euro. Compania din Mediaș riscă însă să fie descalificată din cursă, pentru că tran­zacția ar încălca o directivă europeană.

La doar câteva ore de la eșecul negocieri­lor Grecia-SOCAR, în decembrie 2016, o delegație Transgaz era deja la Atena și îi prezenta ministrului Energiei planurile privind preluarea companiei care ope­rează sistemul elen de gaze, inclusiv terminalul de gaz natural lichefiat din insula Revithoussa.

Compania din Mediaș era cu ochii pe DESFA de câțiva ani, numai că, în baza unui acord încheiat în 2013, oficialii de la Atena au negociat exclusiv cu SOCAR vân­­zarea a 66% din acțiunile operatorului. Interesul Transgaz pentru DESFA este legat printre altele de terminalul LNG și de poziționarea strategică a rețelei elene privind transportul gazelor din Asia și estul Mediteranei spre Europa, răs­pun­zând astfel necesității diversificării sur­selor de aprovizionare a statelor europene.

Potențiala achiziție „se aliniază strategiei guvernamentale de transformare a României într-un hub energetic regional“, comentează pentru NewMoney Valeriu Binig, partener al companiei de consul­tanță și audit E&Y, evidențiind două avantaje majore ale businessului cu gaze: este reglementat și predictibil.

PRIVATIZARE CU REPETIȚIE. O primă ten­tativă de privatizare a DESFA, pentru 500 de milioane de euro, vine din 2012, când grecii au primit 17 oferte, inclusiv de la Gazprom (Rusia) și SOCAR. Procedura a eșuat însă, astfel că o a doua încercare a debutat în 2013, licitația fiind câștigată de compania azeră, care a încheiat un acord cu oficialii eleni în luna decembrie a acelui an.

Termenii contractului? O sumă de 400 de milioane de euro pentru 66% din DESFA (defalcat, participația urma să pro­vină de la The Hellenic Republic Asset Development Fund, HRADF – 31% și Hellenic Petroleum – 35%). Dar discuțiile s-au soldat cu un nou eșec, după ce autorită­țile elene au majorat tarifele pentru gazele DESFA mai puțin decât spera SOCAR, iar azerii au cerut ca tranzacția finală să fie parafată pentru o sumă mai mică de 400 de milioane de euro, invocând o dimi­nuare a valorii companiei elene.

În aceste condiții, pe scenă și-a făcut intrarea și Transgaz. „Reprezentanții Transgaz au spus părții grecești că inten­ționează să plătească aceeași sumă ca și SOCAR, pe care o consideră rezonabilă și fezabilă. Ei au adăugat că au deja discuții cu bănci europene care sunt gata să finanțeze investițiile românești în Grecia“, a anunțat presa elenă.

Luna trecută, compania românească de stat a depus o scrisoare de interes pentru DESFA, în parteneriat cu compania fran­ceză GRTgaz. Alte cinci oferte au venit de la un consorțiu format din Snam (Italia), Enagas (Spania), Fluxys (Belgia) și Gasunie (Olanda), respectiv de la com­paniile Regasificadora del Noroeste (Spania), Macquarie (UK), Powerglobe (Qatar) și Integrated Utility Services (SUA).

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.