De câți bani au nevoie țările din Europa Centrală și de Est pentru a-și finanța proiectele de infrastructură

O mare provocare pentru statele din Europa Centrală și de Est este să găsească surse de finanţare pentru proiectele de infrastructură de transport.

Peste 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune, în exerciţiul financiar 2007-2013, din fonduri structurale şi de coeziune. Însă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, la 615 miliarde de euro, până în anul 2025, arată un raport realizat de PwC, cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și audit din lume, și think tank-ul american Atlantic Council.

Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populaţia Uniunii, dar numai 10% din Produsul Intern Brut al UE.

Țările din regiune au încă un deficit de investiții în infrastructura de transport. „Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare,  nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner în cadrul PwC România.

„Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii 5 ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România.

Specialiștii PwC și Atlantic Council estimează că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune.

„Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public.

Europa Centrală şi de Est a făcut progrese majore în infrastructură: peste 5.600 de kilometri de autostradă au fost construiţi în ultimii 20 de ani, fapt datorat mai ales finanţărilor europene de peste 150 de miliarde de euro (din fonduri structurale), la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii, potrivit raportului PwC – Atlantic Council. În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de euro în proiecte-cheie de transport în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.

Totodată, mai arată raportul, este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro pentru finanţarea a peste 2.000 de proiecte pentru finalizarea celor cinci coridoare de transport care vor conecta Europa Centrală și de Est de restul statelor europene: Marea Nordului – Baltica, Marea Baltică – Marea Adriatică, coridorul Rin – Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean.

„Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre”, se prezintă în raport, care propune şase recomandări pentru statele din Europa Centrală și de Est:

1. Consens politic
2. Coordonare la nivel regional
3. Prioritizarea proiectelor
4. Mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare
5. Îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente
6. Monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.

FOTO: Mediafax