Cele două procente din PIB alocate apărării au fost „vedeta” întâlnirii Trump – Iohannis. Pe ce vor fi cheltuiți banii
Incidentul aviatic de lângă aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța, unde un MIG 21 Lancer s-a prăbușit, arată cât de urgentă este nevoia dotării Armatei române cu tehnică de luptă de generație mai nouă.
Timp de peste 20 de ani s-a tot discutat ca alocările bugetare pentru ministerul Apărării să depășească 2% din Produsul Intern Brut. Bugetul Apărării pe 2017 a ajuns la acest nivel, însă cheltuielile pe termen lung sunt mult mai mari, tehnica de luptă a Armatei fiind destul de veche. Bugetul Ministerului Apărării (MApN) a fost majorat în 2017 la peste 16 miliarde de lei, pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO). Astfel, bugetul alocat pentru acest an este cu 5,7 miliarde de lei mai mare decât cel din 2016. În urma întâlnirii președintelui Iohannis cu Donald Trump, liderul de la București a ținut să precieze că România și-a majorat cheltuielile bugetare cu apărarea.
Pe lista de achiziții a MApN sunt însă mai multe repere pentru înlocuirea tehnicii de luptă învechite. Este adevărat că alocarea 2% din PIB nu rezolvă pe loc problema upgradării tehnicii militare dar este începutul unor investiții în tehnică modernă de luptă. Practic, România este printre puținii membri NATO, în afară din SUA, Grecia, Marea Britanie, Estonia și Polonia care au alocat în acest an, 2% din PIB cheltuielilor militare.
MApN intenționează să facă anul acesta investiții în valoare de 7,8 miliarde de lei. Cheltuielile de personal sunt estimate la 3,6 miliarde de lei, iar cele legate de plata pensiilor și a altor beneficii sociale la 3 miliarde de lei. Anul trecut, România a cheltuit pentru Apărare 11,2 miliarde de lei. Salariile și pensiile militarilor s-au situat la un nivel similar celui din acest an, în vreme ce cheltuielile de capital (investițiile) au fost de doar 2,9 miliarde de lei, la jumătate față de cele bugetate pentru anul în curs.
MApN are însă în plan mai multe proiecte de investiții, ce urmează a fi finalizate până în 2020. Unele sunt în derulare, altele abia în curs de inițiere. Pe listă se află, potrivit proiectului de buget: mașini de luptă pe roți sau șenile, sisteme de artilerie terestră, sisteme C2 și CIS, armament și echipamente individuale și de grup, echipamente de geniu și EOD, autoturisme de teren blindate și neblindate, platforme de transport multifuncționale, aeronave de luptă și transport echipamente de comunicații și localizare specifice, sisteme de apărare antiaeriană cu bază la sol, nave de luptă, nave de sprijin și altele.
Un capitol important îl constituie măsurile pentru eficientizarea înzestrării Armatei Române și creșterea implicării industriei naționale de apărare în realizarea acestei înzestrări, se mai arată în documentul citat.
”Este necesară identificarea și implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării și implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare ce fac obiectul programelor de înzestrare esențiale pentru Armata Română”, notează reprezentanții MApN.
Pe această listă se regăsesc avioanele multirol, transportori blindați pentru trupe 8×8 și 4×4, autoturisme de teren blindate și neblindate, sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR, corveta multifuncțională, sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare, vânători de mână și elicoptere.
Micile cârpeli făcute din 1990 și până acum nu au schimbat total fața unei armate care se vrea compatibilă cu forțele NATO.
Printre zecile de improvizații făcute de-a lungul timpului se numără și modernizarea MIG-ului 21. Una din puținele soluții pe care le-a avut Armata la început de 1990. România deținea atunci avioane supersonice de luptă de proveniență sovietică MIG 21, MIG 23 și MIG 29. După mai multe discuții, liderii politici și capii Armatei au decis modernizare a peste 100 de aparate MIG 21. Și asta în condițiile în care aviația deținea o escadrilă de MIG-uri 29, cel mai performant aparat al armatei din acea perioadă. Acest tip de avion a început să intre în dotarea aviației militare la sfârșitul anilor `80, în timp ce MIG-ul 21 avea deja peste 15 ani de funcționare.
Cu toate acestea modelul care a intrat în programul de modernizare a fost MIG 21. Modificarea avioanelor a fost făcută în parteneriat cu firma israeliană Elbit Systems. La acea vreme, contractul pentru modernizarea a 110 aparate de luptă de tip MIG 21 a fost de circa 500 milioane de dolari. Proiectul a stârnit multe controverese dar cu toate acestea, la 23 august 1995 de la Uzina Aerostar din Bacău ieșea primul MIG 21 Lancer. Lucrările de modernizare s-au desfășurat la compania Aerostar Bacău sub îndrumarea ingnerilor de la Elbit.
Din 2010, însă, conducerea Armatei și-a pus problema înlocuirii MIG-ului 21 cu aparate mai performate și compatibile cu forțele NATO. La acea vreme s-au purtat negocieri cu Lockheed Martin (SUA) pentru F-16, cu suedezii de la Saab pentru Gripen, Boeing din SUA pentru F-18, consorțiul Eurofighter pentru modelul Typhoon și francezii de la Dassault cu modelul Rafale. În final a fost ales F-16, un alt contract controversat. Pentru 12 aparate cumpărate la mâna a doua din Portugalia, România a cheltuit circa 700 de milioane de euro. Practic, MIG-urile construite în anii `70, erau înlocuite cu F16, aparate construite între 1981 și 1983.
FOTO: Mediafax
