Ce tehnologii de supraveghere folosesc țările împotriva coronavirusului, deși o parte din ele afectează anumite drepturi ale omului

Andrei Dumitru 31/03/2020 | 13:55 Ştiri
Ce tehnologii de supraveghere folosesc țările împotriva coronavirusului, deși o parte din ele afectează anumite drepturi ale omului

Din Israel până în Coreea de Sud și până în China, guvernele din întreaga lume folosesc tehnologia pentru a urmări focarele de coronavirus în încercarea de a stopa răspândirea acestuia. Cât va dura acest lucru și este vorba despre o încălcare a vieții private sunt întrebările pe care și le-au pus grupurile care monitorizează respectarea drepturilor omului.

În China, camerele CCTV instalate de guvern sunt îndreptate spre ușile apartamentelor celor care se află într-o carantină de 14 zile, pentru a se asigura că nu vor pleca. Dronele le spun oamenilor să-și poarte măștile. Codurile de bare digitale de pe aplicațiile mobile evidențiază starea de sănătate a persoanelor.

Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile în care cea de-a doua economie din lume a mobilizat aparatul său de supraveghere pentru a ajuta la oprirea răspândirii coronavirusului.

Persoane care locuiesc în China au furnizat dovezi fotografice sau au transmis că echipamentul CCTV este instalat în fața caselor lor pentru a pune în aplicare carantinele, potrivit CNBC.

În timp ce unele dintre măsurile luate de China par extreme, națiuni din întreaga lume au luat decizia de a crește capacitatea de supraveghere a persoanelor, în tentativa de a opri răspândirea COVID-19.

Organizațiile pentru drepturi susțin că, pe măsură ce capacitățile de monitorizare cresc, ar putea fi tentant pentru guverne să le mențină în continuare. În plus, specialiștii sunt îngrijorați de faptul că instrumentele de supraveghere, cum ar fi datele despre locația unei persoane, nu sunt foarte eficiente și, de asemenea, nu se știe când guvernele vor înceta colectarea acestui tip de informații.

Coronavirusul ne testează limitele de toleranță și este posibila ca instituționalizarea acestor sisteme poate face ca publicul să devină din ce în ce mai tolerant față de aceste măsuri intruzive”, a spus Maya Wang, cercetător pentru drepturile omului la Human Rights Watch, pentru CNBC.

Big Brother. Ce măsuri de supraveghere au luat țările

Tehnologiile folosite de guvernele din întreaga lume au ca scop identificarea persoanelor infectate și monitorizarea carantinelor. Țările și orașele din întreaga lume au fost blocate, o mișcare care vizează încurajarea „distanțării sociale” și reducerea transmiterii între oameni.

În Singapore, guvernul a lansat o aplicație numită TraceTogether. Folosește semnale Bluetooth între telefoanele mobile pentru a vedea dacă purtătorii potențiali ai coronavirusului au fost în contact strâns cu alte persoane.

În Hong Kong, unii rezidenți au fost puși să poarte o bandă pe mână care se conectează la o aplicație pentru smartphone și poate alerta autoritățile dacă o persoană își părăsește locul de carantină.

În Coreea de Sud, guvernul a folosit înregistrări precum tranzacțiile cu cardul de credit, datele despre locația smartphone-ului și videoclipuri CCTV, precum și conversațiile dinte oameni, pentru a crea un sistem de monitorizare a cazurile confirmate. Rezultatul a fost o hartă care le spune oamenilor dacă au fost lângă un purtător de coronavirus.

Între timp, agenția de securitate israeliană Shin Bet folosește datele locației telefonului mobil pentru a urmări unde au fost cetățenii, astfel încât să poată aplica controale de carantină și să monitorizeze mișcarea celor infectați. În mod controversat, astfel de date au fost colectate și înainte de pandemie și au fost destinate scopurilor de combatere a terorismului, a raportat New York Times. Ziarul a spus că aceste date și colectarea acestora nu au fost raportate anterior.

Unele părți din India ștampilau mâinile oamenilor care soseau pe aeroporturi, a raportat Reuters. În sudul statului indian Kerala, autoritățile au folosit un amestec de înregistrări de apeluri telefonice, înregistrări ale camerelor de supraveghere și date despre locația telefonului pentru a urmări persoanele care ar fi putut intra în contact cu pacienții cu coronavirus.

În SUA, guvernul vorbește cu Facebook, Google și alte companii tehnologice despre posibilitatea de a utiliza date despre locație și mișcare de pe smartphone-urile americane pentru a combate coronavirusul.

Cât de eficiente sunt astfel de măsuri?

Guvernele iau măsuri neobișnuite pentru a combate pandemia, inclusiv utilizarea instrumentelor de supraveghere. Unul dintre cele mai comune instrumente folosite în întreaga lume a fost colectarea de date despre locație folosind smartphone-uri și date din rețelele mobile.

Însă una dintre marile probleme, potrivit Electronic Frontier Foundation (EFF), organizație non-profit de susținere a drepturilor, este aceea că strângerea anumitor date, cum ar fi locația telefonului, nu a fost dovedită a fi eficientă în urmărirea răspândirii virusului.

„Deoarece noile puteri de supraveghere ale guvernelor sunt o amenințare la drepturile noastre digitale, guvernele nu ar trebui să li se acorde aceste competențe decât dacă pot arăta publicului cum aceste puteri ar ajuta, într-o manieră semnificativă, la conținerea COVID-19”, consideră EFF.

Organizația a argumentat că sistemul de poziționare globală (GPS) pe smartphone-uri este exact doar pe o rază de 4,8 metri, potrivit informațiilor oficiale ale guvernului american. Cu toate acestea, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a spus că virusul se poate răspândi între persoanele care sunt în contact strâns între ele, CDC estimând că distanța este de 1,8-2 metri.

„Acestea și alte tehnologii precum Bluetooth pot fi combinate pentru o mai bună precizie, dar nu există nicio garanție că un anumit telefon poate fi localizat cu o precizie de 1,8 metri la un moment dat”, a spus EFF.

Cât timp va continua colectarea datelor și când vor fi șterse, dacă vor fi vreodată? Acestea sunt două întrebări cheie pe care le adresează organizațiile pentru drepturile omului. Aceștia au evidențiat potențialul de supraveghere intensificată – chiar și după ce focarele de coronavirus vor fi sub control.