Ce se întâmplă cu copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate. Noi modificări legislative
Ministerul Familiei a anunțat că a trecut de Parlament un proiect de lege care prevede că minorii care au părinții plecați la muncă în străinătate vor putea fi îngrijiți nu doar de rudele lor, ci de orice altă persoană de care copiii sunt atașați.
Proiectul face referire și la situațiile în care părinții nu se înțeleg, după separare, asupra modului în care vor menține legătura cu minorul. Astfel, e nevoie obligatoriu de consimțământul copilului, dacă acesta a împlinit 14 ani, la stabilirea programului de menținere a relațiilor personale cu ambii părinți. Dacă minorul nu vrea să-și dea acordul asupra programului, acesta va fi stabilit de instanță.
De asemenea, copiii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială nu vor mai putea fi mutați dintr-un serviciu de tip familial într-unul de tip rezidențial decât dacă se constată o situație care pune în primejdie viața și securitatea acestora. Iar în etapa de monitorizare a copiilor reintegrați în familie, reprezentanții serviciilor de asistență socială vor trebui să întocmească rapoarte de monitorizare trimestriale vreme de doi ani, nu doar pentru șase luni, ca acum.
România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor – 41,5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate.
Mai mulţi bani pentru tinerii care pleacă din orfelinate
Proiectul de lege adoptat mai prevede creșterea indemnizației pentru tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție socială până la echivalentul a trei salarii minime brute de bază, nu doar unul, ca până acum. De asemenea, tinerii din sistemul de protecție specială vor avea și posibilitatea de a continua măsura de protecție specială sau de a primi o indemnizație lunară de aproximativ 2.500 de lei lunar, până la împlinirea vârstei de 20 de ani.
„Este un moment extrem de important, pentru că toate aceste noi prevederi au implicații asupra vieții copiilor din această țară. Și ne referim la copiii care au părinți plecați la muncă în străinătate, la copiii îngrijiți de părinți aflați în divorț, care nu se înțeleg asupra rolului pe care îl vor avea în viața acestora, la copiii solicitanți de azil sau la copiii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială”, a transmis Gabriela Firea. Ministrul Familiei a precizat că era nevoie urgentă de reglementarea acestor aspecte, ce nu au fost aplicate de doi ani.
Aproape 80.000 de copii din România au părinții plecați la muncă în străinătate
În România, conform statisticilor oficiale, 76.170 de copii au părinții plecați la muncă în străinătate, din care 21.024 sunt complet lipsiți de îngrijirea părinților, având ambii părinți plecați peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susținător este plecat. Datele obținute de Ministerul Educației de la unități școlare au indicat însă cifre mult mai mari decât ale ANPDCA, chiar dacă nici acestea nu sunt complete.
Perioada pandemiei a accentuat dificultățile emoționale, sociale și educaționale cu care se confruntă copiii rămași acasă, anxietatea resimțită de părinții aflați la distanță şi problemele de comunicare cu copiii; persoanele în grija cărora au rămas copiii întâmpină mari dificultăți în creșterea acestora, gestionarea situațiilor problematice ivite și prevenirea înstrăinării și izolării sociale a copiilor.
Totodată, în lipsa delegării temporare a autorității parentale, procedură necesară în situația plecării în străinătate a ambilor părinți sau a părintelui unic susținător, copiii sunt privați de cele mai elementare drepturi, cum ar fi cel de a beneficia de asistență medicală corespunzătoare sau de a se înscrie la școală.
