Ce efecte, pe termen lung, va avea asupra economiilor țărilor europene războiul din Ucraina

Războiul a resetat prioritățile europene: tranziția verde a luat locul doi în fața asi­gurării necesarului de energie din surse de orice fel, iar revenirea la normalitate bugetară, fiscală și monetară a fost pusă pe pauză, având în vedere incertitudinile cu care operează piețele și guvernele. Războiul a depășit granițele Ucrainei, specialiștii fiind siguri de câteva efecte pe termen lung pe care acesta le va avea asupra economiei, în special asupra celei europene.

După o primă undă de șoc generată de răz­boiul din Ucraina asupra economiei mondiale, caracterizată de prăbușirea bur­selor, creșterea rapidă a prețului pe­trolului și retragerea capitalului către active mai sigure, analiștii au început să con­figureze efectele pe termen lung pe care agresiunea Rusiei le-ar putea avea.

„Pe termen lung, războiul ar putea modifica fundamental ordinea economică și geopolitică globală“, au avertizat mai mulți specialiști ai Fondului Monetar In­ter­național (FMI) într-o analiză publicată pe blogul instituției. Ei se așteaptă ca acest conflict să ducă la schimbări importante în ceea ce privește comerțul cu ener­gie (pe măsură ce statele europene vor încerca să scoată Rusia din schemă), reconfigurarea lanțurilor de aprovizio­nare (șubrezite deja de pandemia care le-a scos în prim-plan vulnerabilitățile), fragmentarea rețelelor de plăți și regândirea deți­ne­rilor de rezerve valutare.

„Tensiunea geopolitică crește și mai mult riscurile de fragmentare economică, în special pentru comerț și tehnologie“, averti­zează ei, în contextul în care Rusia este un important jucător pe piața materiilor prime, inclusiv a unor metale importante pentru procesul de producție a semiconductorilor, de exemplu. Invazia Ucrainei va avea cele mai adânci efecte în Europa, unde va produce cele mai substanțiale schimbări și re­orientări de politici publice, cu impact profund asupra evoluțiilor economice.

„Indiferent de durata războiului, moște­ni­rea lui va fi pe termen lung. Acesta va mo­dela alegerile de politici publice ale Europei pentru anii și deceniile următoare“, punc­tează Jean Pisani-Ferry, senior fellow la Insti­tutul Bruegel, din Bruxelles, într-o analiză pe tema impactului de lungă durată al conflictului.

Răspunsul european direct la criza de la gra­nița sa estică (impactul bugetar) s-ar putea ridica doar în 2022 la circa 4% din pro­dusul intern brut (PIB), reiese din esti­mările făcute de Institutul Bruegel. Pe termen lung, Uniunea Europeană va fi ne­voită să își majoreze semnificativ cheltuie­lile de apărare și să își regândească sistemul energetic. Cel din urmă va fi atât costi­sitor, cât și foarte complicat din punct de vedere logistic, având în vedere că Europa trebuie să găsească alternative la 40% din gazele pe care le consumă anual.

Toate aceste cheltuieli suplimentare vin în contextul în care criza generată de pan­de­mie a creat găuri adânci în bugetele europene, iar guvernele anticipează deficite mari din cauza măsurilor de compensare a impactului scumpirilor energiei, necesare pentru a susține revenirea economiei din criza generată de pandemie. Specialiștii Capital Economics și-au revizuit prognoza economică pentru Zona Euro cu un punct procentual, la 2,8% din PIB în 2022, dar si­tuația rămâne volatilă, iar rezultatul va de­pinde de durata conflictului din Ucraina.

Prețul ECE

Europa Centrală și de Est (ECE) este cea mai expusă regiune la efec­tele economice directe și indirecte ale agre­siunii ruse. Pe de o parte, statele din regiune se vor confrunta cu blocaje de natură comercială, dar și cu un val de refugiați. Pe de altă parte, regiunea va fi afectată de scă­derea încrederii investitorilor, care va pune presiune pe prețul activelor și pe costurile de finanțare. Ieșirile de capital sunt principala preocupare a specialiștilor. „Europa de Est se va confrunta cu o creș­tere a costurilor de finanțare și o creștere a nu­mărului de refugiați“, punctează specia­liștii FMI, averti­zând că, dacă expunerile străine pe scă­de­rea activelor rusești sunt modeste (raportate la standarde globale), presiunile asupra piețelor emergente pot crește dacă in­vestitorii decid să iasă de acolo pentru a-și muta banii în regiuni mai sigure.

Un alt aspect important îl reprezintă riscul inflaționist. Regiunea, situată în afara Zo­nei Euro și implicit a uriașei puteri de in­tervenție a Băncii Centrale Europene, s-ar putea confrunta cu rate semnificativ mai mari de inflație. Ieșirile de capital ar putea pune o presiune suplimentară pe cursurile de schimb, care s-ar putea traduce printr-o presiune suplimentară asupra prețurilor din statele Europei Centrale și de Est.

Efectele războiului, resimțite în România

Pe plan local, efectele cumulate ale războiului și ale evoluției deja îngrijoră­toare a inflației, generată în principal de criza din energie cu care România și Europa se confruntau, i-au determinat pe specialiști să realizeze ajustări semnificative ale prognozelor de creștere economică.

Economiștii Erste Group au revizuit prognoza de creștere pentru 2022 la 2,8% din produsul intern brut (PIB). Estimarea ante­rioară era de 3,2% din PIB. Mai mult, ei nu exclud posibilitatea unei recesiuni tehnice, având în vedere că economia s-a contractat în ultimul trimestru din 2021, iar primele trei luni din acest an au fost afectate de criza energetică, de criza și mai veche din in­dustrie și de începerea războiului.

Ieșirea investitorilor din regiune s-a tradus în cazul României printr-o creștere sem­nificativă a costurilor de împrumut, acestea depășind 6,5% la câteva licitații de titluri de stat demarate de Ministerul Finan­țelor Publice (MFP).

„Expunerea străină pe titlurile de stat românești a scăzut la 16,5% în noiembrie, cel mai redus nivel din decembrie 2012, față de 20,1% în decembrie 2020, după ieșiri nete de circa 5,2 miliarde de lei“, au punctat economiștii Erste Research, adăugând că băncile locale sunt deja pe locul întâi în UE în ceea ce privește expunerea pe datoria statului, semn că au o capacitate limitată de a acoperi golul lăsat în urmă de plecarea investitorilor străini.

Specialiștii austrieci se așteaptă la un avans al inflației medii anuale de 11,5% în 2022, creștere care va afecta semnificativ puterea de cumpărare, deoarece salariile nu vor ține pasul. În acest context, ei văd o creș­tere a consumului de doar 2,1% în acest an, față de 7,8%, spre exemplu, în 2021.

Ca răspuns la această inflație de două cifre, Banca Națională a României (BNR) ar putea majora dobânda-cheie de politică monetară până la nivelul de 3,5% la jumă­ta­tea anului. Analiștii grupului austriac se aș­teaptă ca BNR să continue să țină sub control cursul leu/euro prin intervenții pe piața valutară, astfel că leul va continua să fie, cel mai probabil, una dintre cele mai stabile monede din regiune.

În situația în care conflictul se va atenua, specialiștii Erste speră ca economia Româ­niei să își revină puternic în a doua parte a anului și să înregistreze un avans de 5,7% în 2023. Dincolo de efectele cât de cât cuantificabile ale războiului din Ucraina, acesta ar putea produce schimbări la nivelul „țesă­turii“ economiei mondiale, avertizează ana­liștii Institutului Bruegel. Având în vedere potențialele sale efecte, dar și faptul că vine după pandemia de COVID-19, care a ridicat probleme similare, războiul ar putea readuce în discuție o potențială fragmentare a economiei globale.

Realizarea faptului că „interdependența economică“ poate fi folosită ca o armă trece din tărâmul speculațiilor teoretice în cel al realităților cât se poate de palpabile, iar acest lucru provoacă îngrijorare de la Washington și până la Beijing.

Răspunsul monetar

Banca Centrală Europeană (BCE) și Rezerva Federală (Fed), din Statele Unite ale Americii, au fost ne­voite să își regândească răs­­punsurile, în contextul în care inter­vențiile neortodoxe de politică monetară s-au dovedit arme importante în ultimul de­ce­niu în lupta cu crizele eco­nomice.

• EUROPA. BCE a revizuit în sus estimările privind in­flația din Zona Euro și a în­rău­tățit previziunile de creștere economică. Răz­boiul va ține prețurile materiilor prime la niveluri ridicate, trăgând în jos puterea de cumpărare a consumatorilor și capacitatea de inves­tire a companiilor. Rata in­fla­ției din Zona Euro ar urma să se ridice la 5,1% anul acesta, aspect care îngrijo­rează BCE mai mult decât o potențială scădere a cererii, așa încât va accelera întări­rea politicii monetare.
• SUA. Rezerva Federală americană a majorat la jumă­tatea lunii martie dobânda de referință pentru prima dată din 2018, în contextul inflației ridicate, și a anunțat startul unei serii de majorări, specialiștii așteptându-se la șase ședințe în care dobânzile să fie majorate în acest an. Războiul ar putea duce la o presiune suplimentară asupra evoluției inflației și ar putea îngreuna activitatea economică, a avertizat insti­tuția.

Acest articol a apărut în numărul 136 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty