Avertisment de la medici: În România există 43 de specii de țânțari. Cum ne protejăm

În România au fost semnalate 43 de specii de ţânţari, potrivit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Ministerul Sănătății cere autorităţilor administraţiei publice locale să intensifice dezinsecţia în localităţi și recomandă populaţiei să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea infectărilor cu virusul West Nile, transmis prin înţepăturile de ţânţari.

Potrivit reprezentanților MS, semnele infectării cu virusul West Nile sunt febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate, iar persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la cel mai apropiat cabinet medical. Totuși, potrivit sursei citate, aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu West Nile nu prezintă simptome.

„În cazurile severe, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară”, spun specialiştii.

Citește si

MS menţionează că supravegherea privind infecţia cu virusul West Nile a debutat încă din luna iunie şi până în prezent nu au fost raportate cazuri în ţara noastră. Anul trecut însă, până pe 14 septembrie, s-au înregistrat 21 de decese cauzate de infecția cu virusul West Nile.

„În ceea ce priveşte alte boli transmise prin intermediul ţânţarilor precizăm că cele câteva cazuri de malarie înregistrate în fiecare an sunt cazuri izolate, depistate la persoane care au călătorit sau provin din zone în care există malarie. Infecţia cu virusul West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătura de ţânţar şi nu există cazuri de malarie cu transmitere secundară prin intermediul ţânţarilor. Nu există vaccin sau tratament antiviral specific pentru infecţia cu virusul West Nile”, arată MS.

Măsuri de protecție

Principalele măsuri de protecţie recomandate de Ministerul Sănătății sunt: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţânţari; montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor; limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); asigurarea măsurilor de desecare a băltirilor de apă din jurul gospodăriilor; îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.

Pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise de ţânţari și specialiștii din Institutul ”Cantacuzino” au făcut o listă de recomandări:

– evitarea expunerii la înţepături de ţânţari între apusul de soare şi zorii zilei, când ţânţarii au cea mai mare activitate, sau îmbrăcarea unor bluze cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi șosete;

– utilizarea de substanţe repelente, care conţin DEET (N,N-diethyl-3-methylbenzamide), pe părţile neacoperite ale corpului

– evitarea pătrunderii ţânţarilor în case prin montarea de plase la uşi şi ferestre;
– folosirea benzilor impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării ţânţarilor în camera de dormit;

– utilizarea, în interiorul locuinţei, a spray-urilor sau a altor produse insecticide, dar și a uleiurilor aromatice pe bază de lavandă sau ulei de crizantemă;

– aplicarea de permethrin pe haine, plase de ţânţari, pereţii cortului sau pe alte materiale, dar nu pe piele;

– eliminarea apei stagnate, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, bidoanelor şi găleţilor, îndepărtarea anvelopelor uzate din curţi, curăţarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer.

„Din punct de vedere al condiţiilor favorizante pentru înmulţirea ţânţarilor, apa este elementul cel mai important. În ciclul de viaţă al ţânţarului, stadiile de larvare şi de pupă, se întâmplă în apă. Însă, larvele de ţânţari nu pot să supravieţuiască în ape foarte adânci, pentru că au nevoie să respire aer. Așadar, bălţile cu apă puţin adâncă şi cu apă stătută, cu sau fără vegetaţie, precum şi zonele de mlaştină sau băltire a apei sunt favorizante dezvoltării larvelor. În zona oraşelor, subsolurile blocurilor, mai ales dacă sunt inundate, constituie, de asemenea, locuri propice pentru dezvoltarea acestor mici vietăţi periculoase, dezvoltare grăbită și de căldura sezonului estival”, se arată pe pagina de Facebook a Institutului Cantacuzino.

În România sunt 43 de specii de țânțari

La noi în ţară s-au semnalat, până în prezent, 43 de specii de ţânţari, potrivit informațiilor prezentate de Institutul Cantacuzino.

„În prezent, riscul de reemergenţă a malariei şi a infecţiilor cu virusul West Nile, transmise de țânțari, reprezintă o problemă extrem de importantă pentru sănătatea publică în România. În epidemia de infecţii umane cu virusul West Nile din sudul României, din 1996, s-au înregistrat peste 800 de cazuri clinice (majoritatea meningoencefalite), cu o rată a mortalităţii de peste 5%, şi peste 100.000 de infecţii de gravitate medie şi inaparente. Virusul este adus în Delta Dunării, dar şi în alte zone umede, de păsările migratoare sosite din Africa”, potrivit specialiștilor de la Institutul Cantacuzino.

„În fiecare an, de regulă, în perioada iunie-octombrie, Laboratorul de entomologie medicală din cadrul Institutului nostru realizează supravegherea ecologică a țânțarilor din București, prin instalarea de capcane, în diferite zone: parcuri, cartiere de blocuri și de case, precum și la periferie . Laboratorul cu cea mai vastă experiență din țară are capabilitatea de a se ocupa (încă de la înființarea lui din anul 1922) de elaborarea strategiilor și organizarea eradicării malariei, investigații în timpul epidemiei de infecții neurologice cu virusul West Nile, de epidemiologia bolilor transmise prin vectori și ecologia vectorilor, desfășurând cercetări privind combaterea acestora. Prin studierea țânțarilor colectați, se obțin informații importante despre speciile existente în oraș și probabilitatea ca acestea să fie purtătoare de virusuri periculoase pentru sănătatea publică (Denga, Zika, Chikungunya, West Nile)”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a Institutului.

FOTO: Pixabay.com