Au trecut 71 de ani de la alegerile falsificate care au condamnat România la comunism. Cine erau adevărații câștigători

Florel Manu 17/11/2017 | 15:30 Ştiri
Au trecut 71 de ani de la alegerile falsificate care au condamnat România la comunism. Cine erau adevărații câștigători

„Stalin și poporul rus libertate ne-au adus”. Așa erau îndoctrinați comuniștii din estul Europei, imediat după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Statele din sfera de influență a Uniunii Sovietice aveau să dobândească imediat după război guverne aservite politicii lui Iosif Stalin.

În România, lucrurile s-au mișcat rapid. Și asta după ce în octombrie 1944, pe final de război, Winston Churchill împărțea cu Stalin Europa de Est. Premierul britanic de atunci îi lăsa Uniunii Sovietice o influență de 90% în România, în timp ce Marea Britanie era mai interesată de Grecia care îi oferea control în zona de sud Mării Mediterane. Pe acest fond, întâlnirea de la Yalta dintre Stalin, Roosevelt și Churchill, din februarie 1945, a fost o simplă formalitate. Stalin se angaja în fața celor d0i aliați să organizeze alegeri libere în statele din est care intrau sub influența sa. Însă, în privința României, liderul sovietic s-a grăbit și în martie 1945 a preluat controlul prin Guvernul Petru Groza.

Una din principalele misiuni ale guvernului aservit Uniunii Sovietice era și tranziția către așa-zise alegeri libere. Aceste alegeri au avut loc la 19 noiembrie 1946, iar câștigătoare ieșeau partidele care formau Blocul Partidelor Democrate (Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor, formațiunea politică a prim-ministrului, Partidul Național Liberal-Tătărescu, facțiunea țărănistă a lui Anton Alexandrescu și Uniunea Patrioților). Rezultatul acestor alegeri a fost grosolan fraudat. Cu toate că istoricii îi dădeau câștigători pe țărăniști, cu procente ce le permiteau să se angajeze în formarea unui guvern, învingător a ieșit Blocul Partidelor Democrate, cu 68,7%, urmat de PNȚ cu 12,7%. Uniunea Populară Maghiară cu 8,2% și partidul Național Liberal cu 3,7%.

Fraudarea alegerilor din România venea după un context politic generat de finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. În noiembrie 1946, la data fraudării alegerilor, campania Blocului Partidelor Democrate a fost una bazată pe intimidarea electoratului, atuul comuniștilor fiind prezența trupelor sovietice în țară. După Conferința de la Yalta,  din februarie 1945, autoritățile sovietice și-au mărit presiuna și prezența în România, în vreme ce Aliații nu au făcut demersuri notabile pentru reglementarea situației de la București. Totuși comuniștii au avut parte de o opoziție destul de puternică din partea Regelui Mihai, care din august 1945 până în februarie 1946 s-a aflat în „grevă regală”, refuzând să semneze actele guvernului Petru Groza și să-i primească în audiențe pe miniștri. Mai mult, pe plan internațional, se configura tot mai mult Războiul Rece. Marea Britanie renunțase la susținerea României și era interesată mai mult de susținerea anticomuniștilor din Grecia pe care, în urma înțelegerii cu Stalin, urma să o controleze în proporție de 90%.

Revenind la alegerile din 1946 din România, acestea au marcat începutul controlului comuniștilor, cu ajutorul Uniunii Sovietice, a principalelor instituții ale statului. Nesusținut din exterior și izolat, Regele Mihai va fi forțat să abdice în decembrie 1947. După momentul abdicării, a fost proclamată Republica Populară Română. Primul mare pas la condamnarea României la comunism, până în 1989.

 


FOTO: „Fototeca online a comunismului românesc”, cota arhivistică: 25/1945

← Close