De ce a eșuat oferta Alro, companie ce ar fi putut valora aproape un miliard de euro

UPDATE: Compania a anunțat vineri seara, după închiderea ediției NewMoney, eșecul ofertei de vânzare a unui pachet de 53,8% din acțiuni, potrivit unui comunicat transmis de către acționarii vânzători, Grupul Vimetco, controlat de miliardarul rus Vitali Maşitski, şi Conef. Dacă oferta ar fi avut succes, la prețul inițial de 6,18 lei/acțiune, Bursa de Valori București ar fi avut un nou emitent cu o capitalizare de aproape un miliard de euro.

Producătorul de aluminiu Alro a avut parte de o ofertă publică secundară cu emoții. Iar o parte dintre explicații vin de peste Ocean.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

Efervescența bursei locale pare să dea semne de oboseală. După doi ani de lis­tări reușite și miliarde de euro atrași prin emisiuni de obligațiuni corporative, acțio­narii Alro au avut parte de emoții mari la oferta publică secundară lansată la jumătatea lunii iulie. Cele două companii vânzătoare, Vimetco și Conef,  și-au propus să obțină, în scenariul optimist, în care acțiunile se vindeau la prețul maxim de 6,18 lei, puțin peste jumătate de miliard de euro. După câteva zile de la lansarea ofertei, subscrierile pe tranșa de retail (15% din oferta totală) nu au de­pășit zece procente, astfel că vânză­torii s-au văzut nevoiți nu doar să pre­lungească perioada, dar și să mai lase din preț, până la patru lei, plus un discount de 7% valabil până la închiderea ofertei (care a avut loc după trimiterea la tipar a ediției actuale a NewMoney).

În urma amendamentelor, o treime dintre investitori și-au retras ofertele anterioare, pentru a subscrie la prețul nou, mai avantajos. Brokerii s-au arătat opti­miști că noul nivel va stârni mai mult interes. Numai că plasamentele au continuat să fie subțiri și în a doua săptă­mână a ofertei, iar acțiunile companiei au pierdut aproape 10% în acest interval, ajungând la 3,5 lei, după un an în care acestea și-au dublat valoarea.

FUNDAMENTE SOLIDE. Alro, un emitent vechi al Bursei de Valori București (BVB), este unul dintre cei mai mari pro­ducători de aluminiu din Europa. Compania are atât activități upstream, cât și downstream, asigurându-și întregul flux de producție, de la exploatarea și rafina­rea materiilor prime, până la producția și vânzarea de produse de aluminiu primar și procesat. Alro extrage bauxită din minele din Sierra Leone, unde estimează resurse de 53,6 milioane de tone, suficiente pentru a asigura producția urmă­toarelor două decenii. Bauxita este pre­lucrată în alumină la rafinăria din Tulcea. Uzina de producție și procesare a aluminiului se află în Slatina, iar gama de produse (sârmă, bare, sleburi și lingo­uri, dar și produse laminate plate, precum plăci, benzi și table din aluminiu) este comer­cializată preponderent în Europa.

Anul trecut, Alro a avut venituri de peste 580 de milioane de euro și un pro­fit net de 85 de milioane de euro, potrivit datelor din prospectul ofertei secundare. Compania a acordat și dividende, având o marjă EBITDA de 20,8%, în creștere față de 12,7% în 2016. Fundamentele companiei au fost apreciate de specialiști drept solide, cu toate că în primele trei luni din 2018 marja de profit a scăzut la 17,7%, fiind afectată de reevaluarea companiei și de pierderile din diferențele de curs aferente împrumuturilor denominate în valută, explică acționarii. În acest context, motivele din spatele lipsei de interes a investitorilor de retail pentru acți­unile Alro trebuie căutate în altă parte.

VISUL AMERICAN. Factorii principali care influențează semnificativ rezultatele Alro sunt cererea și prețul aluminiului, reiese din prospectul ofertei. Iar alumi­niul se află în acest moment în centrul unui răz­boi comercial ce riscă nu doar să-i afec­teze pe jucătorii din industrie, ci să arunce economia mondială în recesiune, după cum a avertizat recent Fondul Mo­netar Internațional (FMI). La începutul lunii iulie au intrat în vigoare taxele vamale impuse de administrația Trump asupra unor importuri din China (în prin­­cipal de oțel și aluminiu), însă pre­șe­dintele american a criticat și practicile sta­telor europene, relațiile diplomatice dintre liderii europeni și republicanul de la Casa Albă fiind cel puțin tensionate.

„Dacă actualele amenințări comerciale vor deveni realitate și încrederea oamenilor de afaceri se va deteriora, ritmul de creștere a economiei mondiale va scă­dea cu aproximativ 0,5% din PIB până în 2020, față de proiecțiile actuale“, a avertizat Maury Obstfeld, economist-şef al FMI. În acest scenariu, nici bursele nu vor fi ocolite de panica investitorilor. „Un adevărat război al taxelor vamale va duce la scăderea piețelor cu 10-15%. Momentan sunt doar discuții. Să vedem dacă va exista o rezoluție“, spunea Larry Fink, președinte Blackrock, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume, potrivit Bloomberg.

De altfel, bursa locală a avut parte de un început bun de an, însă în cel de-al doilea trimestru s-a constatat o scă­dere a indicilor. Pusă inițial pe seama discu­ții­lor legate de modificarea Pilonului II de pensii private obli­gatorii, specia­liștii cred acum că motivele ar fi altele.

„Indicii de frontier market din care face parte România au scăzut cu peste 12%, în timp ce BVB s-a corectat doar cu 9%. Cu alte cuvinte, bursa a avut o per­for­manță peste medie“, spune Dragoș Manolescu, deputy CEO OTP Asset Ma­na­gement. În opinia sa, această evoluție este strâns corelată de ieșirea investitorilor din aceste piese și migrarea lor către SUA, pe fondul creșterii dobânzilor și a întăririi dolarului. „În România nu există o piață de retail pe Bursă”, punc­tează și Alexandru Ilisie, director de in­vestiții la fondul maghiar. Jocurile sunt făcute de jucătorii instituționali, mulți dintre ei străini și greu de convins să contribuie la dezvoltarea pieței locale de capital dacă aceasta nu oferă randamentele vizate.

Piața bursieră

Performanța bursei locale a fost ajutată, și în acest an, de politica generoasă de dividende a principalilor emitenți.

• RANDAMENTE. Indicele BET-TR, care ține cont și de nivelul dividendelor distri-buite de cele mai lichide companii listate la BVB, a înregistrat un avans de 11% în prima jumătate a acestui an. Spre comparație, piața americană de capital a cunoscut o creștere „anemică“, de puțin peste 1%, în timp ce piețele europene au scăzut (DAX, indicele din Germania, a consemnat o scădere de 3%, în vreme ce bursa poloneză a pierdut 11 procente), notează într-o analiză brokerii de la Prime Transaction (PT).
• AȘTEPTĂRI. În ciuda temerilor legate de politicile economice ale marilor puteri, analiștii se așteaptă ca bursa locală să aibă un an bun. „Peisajul pieței bursiere în al doilea semestru nu este idilic, însă păstrează oportunități pentru investitori (…) La finalul anului, avem șanse bune să marcăm un nou an pozitiv al pieței locale“, notează Alin Brendea, de la PT, într-un raport. Evoluția depinde și de măsuri interne, cea mai importantă referindu-se la viitorul Pilonului II de pensii private obligatorii. Până acum, acțiunile și-au revenit după fiecare anunț mai îngrijorător legat de fondurile de pensii.

FOTO: Guliver / Getty Images