Ziua în care Ceaușescu putea evita revoluția și ulterior execuția sa. Ultimul avertisment pe care i l-a transmis Gorbaciov

Florel Manu 04/12/2018 | 11:54 Fapt Divers
Ziua în care Ceaușescu putea evita revoluția și ulterior execuția sa. Ultimul avertisment pe care i l-a transmis Gorbaciov

Ultimul avertisment transmis de Gorbaciov lui Ceaușescu, „să mai trăim noi până atunci”, a fost la 4 decembrie 1989. Ziua în care Nicolae Ceaușescu a fost primit personal de liderul sovietic după întâlnirea șefilor de stat din țările membre ale Pactului de la Varșovia.

Gorbaciov îi chemase pe președinții statelor comuniste europene să-i informeze despre deciziile pe care le-a luat alături de George Bush la întâlnirea de la Malta care a avut loc în zilele de 2 și 3 decembrie 1989. A fost momentul în care americanii i-au dat mână liberă lui Gorbaciov în ceea ce privește înlocuirea regimului din România, primind la schimb acordul de a intra în Panama și a-l înlătura pe Manuel Noriega, care instaurase o Juntă militară începând cu 1983.

La 4 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu era singurul șef de stat din blocul comunist care nu fusese schimbat de sovietici. Imaginile de la acea întâlnire îl arată pe Nicolae Ceaușescu uimit, când nu-și mai cunoștea foșii parteneri. Ultimii în care a avut încredere, alături de care voia să salveze soarta comunismului erau germanul Erich Honecker și bulgarul Todor Jivkov, însă erau și ei schimbați de circa o lună cu Egon Krenz, respectiv Petăr Mladenov. În imaginile filmate la acea dată se vedea cum Ceaușescu încerca să caute din priviri foștii aliați. Nu mai era niciunul. Dar nici Ceaușescu nu înțelesese că nu mai are nicio șansă în ceea ce privește opoziția sa la schimbările pornite în est.

După mai multe diligențe făcute la București la sfârșit de noiembrie și început de decembrie, Ceaușescu a obținut o întrevedere privată cu liderul sovietic Mihai Gorbaciov. Ceaușescu bănuia la ce rezultat s-a ajuns în urma discuțiilor sovieto-americane de la Malta. Cu atât mai mult cu cât, Iulian Vlad, șeful Securității din acea perioadă îl informase pe Ceaușescu despre intenția sovieticilor și americanilor din informațiile primite de la o „iscoadă” din occident prezentă la întâlnirea de la Malta.

Revenind la întrevederea cu Gorbaciov, acesta i-a prezentat lui Ceaușescu starea din Europa de Est, sugerându-i să renunțe la funcțiile deținute în stat și să accepte politicile de Gastnost și Perestroika începute inițial în Uniunea Sovietică și apoi introduse și în statele din blocul comunist. Politici care ar fi urmat să fie continuate de un lider acceptat de Moscova. Decizia de schimbare a lui Ceaușescu era deja luată de sovietici odată cu demararea schimbărilor în toată Europa de Est.

Nicolae Ceaușescu nu a ascultat sfaturile lui Gorbaciov și a plusat. A cerut o întrevedere la București, la începutul lui ianuarie 1990. Gobaciov nu l-a refuzat ferm și i-a transmis mesajul: „Să mai trăim noi până atunci, tovarășe Ceaușescu”, potrivit stenogramei întâlnirii din 4 decembrie 1989. Nicolae Ceaușescu a continuat să pluseze și l-a invitat pe Gorbaciov la o vânătoare de fazani pe care o organiza la 10 decembrie 1989 într-o pădure din apropierea Bucureștiului. Liderul sovietic a refuzat ferm această propunere. Nicolae Ceaușescu a încercat să se ofere să ajute Uniunea Sovietică pe plan diplomatic, în relațiile cu China, însă nici aici nu a avut succes. A urmat o serie de discuții sterile fără niciun rezultat, mesajul Moscovei fiind ca Ceaușescu să renunțe.

Istoria a arătat că Nicolae Ceaușescu a luat decizia greșită și la doar o săptămână de la întâlnirea cu Gorbaciov, rușii începuseră deja să trimită agenți în România, fenomenul fiind cunoscut ca „invazia turiștilor sovietici”. Uniunea Sovietică epuizase până atunci toate mijloacele diplomatice pentru o debarcare pașnică a lui Ceaușescu. După întâlnirea cu Gorbaciov, Nicolae Ceaușescu mai avea să trăiască doar 21 de zile, așa că intenția sa de a organiza o întâlnire la nivel înalt România – Uniunea Sovietică a rămas doar un prilej pentru istorici de a aminti acest lucru atunci când vorbesc despre ultimele erori ale fostului lider comunist de la București.


Foto: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 87/1976

 

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.