Studiu: cu cât au crescut veniturile românilor în ultimii 30 de ani

În ultimele trei decenii, veniturile medii ale românilor au crescut de șase ori, anii 2019 și 2020 pot fi considerați „ai angajaților”, iar în 2049, specialiștii estimează că în România 3% din populația activă va lucra în locuri de muncă „verzi”, iar 2% vor avea joburi care nu există încă.

Adecco România a analizat ultimii treizeci de ani de muncă în România din perspectiva prezentului, dar și a viitorului. În analiza „30 de ani de muncă în România”, portretul viitorilor muncitori români, angajați în economia verde sunt incluşi: fermieri urbani, specialiști în conservarea mediului, crescători carne eco, ingineri mașini electrice, tehnicieni carburant bio, arhitecți și peisagiști eco, tehnicieni biologi, ingineri panouri solare sau specialiști energie cădere apă.

În cei 30 de ani de la Revoluția Română, piața muncii a trecut prin numeroase provocări și schimbări – de la îmbătrânirea populației, migrație și până la crize economice sau de muncitori.

În decurs de 60 de ani – din 1989 până în 2049 -, două activități ale economiei naționale își vor înjumătăți efectivele. Una aproape va dispărea complet, iar trei își vor dubla numărul de angajați. Agricultura și industria au suferit și vor suferi cele mai mari transformări din cauza automatizării și digitalizării.

Reducerea impactului în mediu, reciclarea și îmbunătățirea calităților materialelor de lucru și-au adus deja aportul asupra industriei extractive. Potrivit studiului citat de Mediafax, în anul 2049 vor mai activa foarte puține persoane în acest sector. Sănatatea, HORECA și Comerțul vor ajunge la valori duble în 2049 față de 1992.

Cum a evoluat piaţa muncii

Începând cu anul 1989 populația totală a României se află într-o continuă descreștere. Față de acum treizeci de ani, România are cu 3,5 mil de locuitori mai puțini. Dacă se păstrează actualul ritm de evoluție, experții în demografie estimează că populația României va ajunge la 15,3 mil. în anul 2049.

România are însă o șansă să inverseze acest trend doar dacă aplică politici de pro-natalitate atractive și atragere de imigranți.

Migrația a determinat modificări notabile pe piața muncii din România. De exemplu, numărul românilor ocupați în administrația publică și apărare aproape s-a dublat în 30 de ani.

Creșteri notabile au înregistrat și domeniile precum comerțul, sănătatea sau construcțiile. În același timp, agricultura, industria și industria extractivă au suferit „depopulări” masive.

În ultimele decenii, salariul mediu net al românilor a suferit din cauza inflației, a crizelor economice însă a înregistrat o creștere constantă și accelerată mai ales în ultimii ani. Dacă în 1991 un român câștiga în medie 100 de dolari. Treizeci de ani mai târziu este de 6 ori mai mult.

Anul curent s-a dovedit a fi provocator pentru piața muncii. Specialiștii în HR l-au declarat „un an al angajatului”, iar luna mai 2019 a fost prima lună cand rata șomajului a scăzut sub 3%.

În 2019, jumătate din activitățile economice din România au declarat mai puține locuri de muncă vacante ca în 2018. Domeniile în care s-au declarant mai multe locuri vacante ca anul trecut au fost comerțul, construcțiile și HORECA. Mai puține locuri vacante ca anul trecut au fost raportate în industrie, cu precădere în industria prelucrătoare, învățământ și sănătate.

Deși salariile medii nete au crescut (în medie) cu peste 10%, iar numărul salariaților a fost mai mare ca anul trecut, au fost încheiate mai puține contracte noi de muncă în 2019 decât în anul precedent.

Angajatorii au preferat să își restructureze pozițiile actuale, să angajeze mai puține persoane, iar pe cei aflați în condiții de muncă temporară să îi interiorizeze pentru a consolida retenția (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent).

Cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat în domeniul construcțiilor: 30% mai mult comparativ cu 2018. Alte domenii cu creșteri notabile au fost învățamântul, transporturile și sănătatea.

Anul 2020 are toate șansele să semene mult ca evoluție cu anul curent. Estimările pentru PIB sunt de scădere sub valori de 3.5%, fapt ce va influența evoluția salariilor din mediul privat. Noul Guvern a anunțat deja că va estompa creșterile de salarii în sectorul de stat, iar așteptările sunt ca șomajul să scadă și mai mult.

Un nou trend: locurile de muncă „verzi”

Toate aceste tendințe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020, numărul salariaților din economie va depăși 5 milioane de persoane.

Pentru următorii 30 de ani, se estimează „înverzirea” locurilor de muncă. Anul 2049 este unul de referință pentru o Europă neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2.

Noua legislație a Uniunii Europene privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 a intrat în vigoare în acest an. Aceasta va genera o mai mare transparență și responsabilitate și, în cele din urmă, soluții de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valorare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

Cu un potențial energetic considerabil și un tot mai mare interes față de „energia verde”, România are o șansă să creeze multe locuri de muncă aliniate la nevoile viitorului.

Ingineri de mașini electrice, energeticieni eolieni și marini sau specialiști forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor crește și apărea în România în următoarele decenii.