Se teme cineva, în România, de mașinile electrice?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

„Am vrut să-mi cumpăr o mașină electrică, dar prețurile mi-au provocat un șoc…“ Dincolo de glumă, cum arată viitorul electricelor pe șoselele din România?

„Efortul achiziției unui automobil este mare. Oamenii se gândesc, în general, să își cumpere o mașină de care să se folosească fără a mai investi și în prize de alimentare, de exemplu. Cu 20.000 de euro e logic în România să achiziționăm o mașină cu combustie internă. Poate peste zece ani de acum încolo se va schimba ceva, în sensul adoptării pe scară largă a mașinilor electrice“, comenta un internaut o știre care spunea că în primele patru luni ale lui 2016 se vânduseră în România doar cinci mașini electrice.

Prețul și infrastructura deficitară sunt, de altfel, motivele cel mai des invocate. Numai că puținii, deocamdată, proprietari de mașini electrice și hibride ar putea scăpa în curând de stresul încărcării bateriei. Distribuitorii de energie caută parteneriate cu companiile petroliere, chiar dacă acestea din urmă privesc cu rezervă intrarea pe piață a mașinilor electrice.

România electrică. „Avem în plan extinderea în acest domeniu, însă momentan evaluăm diferite opțiuni de intrare pe piață“, spune Martin Zmelik, country manager al grupului ceh CEZ în România, companie care deține deja două stații proprii de alimentare a vehiculelor electrice. Încărcarea bateriilor în cele două stații ale CEZ este încă gratuită, dar acest lucru se va schimba. Ca modalități de plată, cele cu o rată mai mare de aplicabilitate sunt cartelele preplătite sau achitarea facturii prin abonamentul de telefonie mobilă.

Cele mai mari rețele de distribuție a carburanților aparțin companiilor OMV Petrom (550 de stații), KMG International (peste 700 de puncte de vânzare), Lukoil (300 de unități) și MOL (circa 200).

În România, luând în calcul informațiile disponibile, posesorii de mașini electrice pot circula fără grijă din București până la Brașov, Râmnicu Vâlcea sau Ploiești, pentru că găsesc multe locuri în care își pot încărca bateriile, de la parcările supermaketurilor până la pensiuni sau dealeri auto.

Lucrurile se complică dacă cineva vrea să meargă la mare, pentru că, până la Constanța, pe hartă nu apare niciun încărcător. Prizele existente sunt de putere medie, astfel că un „plin“ durează câteva ore. Alte destinații din țară, cum ar fi Suceava sau Cluj-Napoca sunt și mai greu accesibile. Stații de mare putere, unde o baterie poate fi umplută în mai puțin de o oră, sunt doar cinci, trei în București și câte una în Timișoara și Ploiești.

Chiar dacă în Europa benzinăriile electrice există deja de mai mulți ani, România încearcă să își încropească o infrastructură. Potrivit portalului plugshare.com, în România sunt amplasate aproximativ 80 de stații de încărcare a bateriilor mașinilor electrice, cele mai multe în București, Constanța și Craiova. Restul sunt împrăștiate în câteva județe din nordul și sudul țării. Ca număr, România depășește cu puțin Ungaria, unde există circa 70 de astfel de dispozitive, dar are de peste două ori mai puține unități ca Polonia, unde sunt circa 200 de puncte.

Chiar dacă în ultimii doi ani veniturile medii ale românilor au crescut, puterea de cumpărare a rămas tot a doua cea mai slabă din Europa, după Bulgaria. Ceea ce face ca ținta vânzătorilor de mașini electrice să fie cei cu venituri peste medie sau persoane care vor să se diferențieze ca statut social.

Pesimism și optimism. Deocamdată, distribuitorii de carburant așteaptă să vadă dacă entuziasmul electric va continua, pentru a decide dacă își vor dubla pompele de benzină și motorină cu unele pentru curent. Reprezentanții KMG International, a doua cea mai mare rețea de benzinării din România, spun că nu se așteaptă „în perioada imediat următoare“ la o creştere substanţială a numărului de maşini electrice. Asta s-ar putea schimba dacă autoritățile publice vor începe să își cumpere astfel de automobile.

Numărul lor nu poate avea o creştere substanţială fără o astfel de implicare, a companiilor private sau a celor de stat“, spun reprezentanții KMG International, companie controlată de guvernul din Kazahstan.

Nici OMV Petrom, principalul producător de petrol din România, nu este mai încrezător în revoluția verde a mașinilor electrice. Dar nu exclude perspectiva ca în benzinăriile sale să oprească în viitor și mașinile electrice – peste zece ani sau chiar mai mult.

În viitor, vom vedea probabil un mix energetic mai diversificat în stații. Însă studiile arată că piața vehiculelor electrice este deocamdată în fază incipientă, iar hidrocarburile vor continua să fie principala sursă de energie și în următoarea decadă sau mai mult“, spun reprezentanții OMV Petrom.

Scepticismul companiilor petroliere este însă optimismul distribuitorilor de energie, care văd în mașina electrică mai mult decât un simplu mijloc de transport ecologic. Michele Grassi, directorul general al companiilor Enel Energie și Enel Energie Muntenia, ambele din grupul italian Enel, crede că este doar o chestiune de timp până când piața mașinilor electrice va crește.

Grassi apreciază că, „în curând“, lanțurile de benzinării clasice vor lua în considerare instalarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, ca oportunitate de business. Marile supermarketuri au început deja să facă acest pas, iar, pe măsură ce infrastructura va prinde formă, iar inițiativele de promovare a mașinilor electrice vor deveni mai numeroase, acest sector va crește. Companiile din grupul Enel administrează, mai ales în Italia și Spania, peste 2.000 de stații electrice.

Viitorul alternativ. Dar, dincolo de mașina electrică privită ca mijloc de transport, aceasta va fi, la un moment dat, un dispozitiv care va putea să ducă electricitatea dintr-un loc în altul. Concret, energia rămasă în baterie după încărcare ar putea fi folosită pentru a pune în funcțiune diverse aparate electrocasnice.

Acest lucru se întâmplă deja în Danemarca, unde Enel, împreună cu constructorul auto Nissan și cu furnizorul de servicii Nuwe, a creat un hub comercial V2G (vechicle-to-grid). Mai exact, aceste unități pot să folosească energia electrică stocată în baterii pentru a o injecta în rețeaua publică, astfel încât să fie consumată de alți utilizatori.

Noile unități V2G pot în același timp să primească energie și să introducă energie în rețeaua națională, la cerere, transformând în mod eficient autoturismele în soluții moderne de energie și ajutând astfel la stabilizarea și echilibrarea cererii în rețea“, adaugă Grassi.

Astfel de proiecte pilot au loc și în alte țări. Pentru ca soluții de acest tip să funcționeze, Grassi spune că ar trebui să existe stimulente comerciale și de reglementare a prețului energiei care să încurajeze utilizatorii de mașini electrice să beneficieze de pe urma folosirii bateriei mașinii proprii ca sursă pentru consumul domestic sau ca o sursă de echilibrare a energiei din rețea. ANRE nu are deocamdată niciun plan de reglementare în acest domeniu.

Până în urmă cu trei ani, cifrele oficiale despre mașinile electrice lipseau complet din rapoartele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), chiar dacă prima electrică a fost înmatriculată pe piața locală în 2011. APIA începea în 2014 să invoce nevoia creării unei infrastructuri pentru vehiculele electrice și hibride.

Mașinile electrice au intrat în statistica APIA în 2013 și, chiar dacă vânzările de astfel de vehicule au crescut de atunci cu procentaje enorme, ponderea lor rămâne infimă, sub 1% din piață. În lume, numărul electricelor prezente pe străzi este abia de 0,1%, potrivit agenției Bloomberg. Având în vedere prețurile la care se vând, poate că estimările petroliștilor din România nu sunt neapărat deplasate.

Nimic șocant? Mai degrabă o chestiune de priză.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Așteptări pe termen lung” color=”juicy_pink” style=”double”][vc_column_text css=”.vc_custom_1477481249121{background-color: #ffe8e8 ;}”]Peste un sfert de secol, mașinile electrice vor consuma 10% din energia produsă în lume.[/vc_column_text][vc_column_text]IEFTINIRE. O analiză a pieței vehiculelor electrice realizată de Bloomberg New Energy Finance apreciază că, până în 2040, prețul mediu al mașinilor electrice va fi sub 22.000 de dolari, însă autonomia lor va fi mai mare. Cumulat cu scăderea prețului bateriilor, care doar în 2015 a coborât cu peste o treime, se estimează că 35% dintre mașinile noi din 2040 vor fi electrice. Asta înseamnă că pentru alimentarea lor va fi nevoie de 1.900 TWh de energie, adică 10% din producția mondială.

AMBIȚIE. Ministerul Mediului din România încurajează atât instalarea stațiilor de încărcare, având o țintă de 6.000 de unități în toată țara până în 2020, cât și cumpărarea unei mașini electrice sau hibride. Pentru 2016, bugetul este de 70 de milioane lei și vizează montarea a 420 de încărcătoare normale (patru ore) și alte 420 de stații de încărcare rapidă (sub o oră). Candidații ideali sunt orașele cu o populație de peste 50.000 de locuitori, autorități publice și companii în aceeași măsură.

SPRIJIN. Chiar dacă UE merge pe drumul înverzirii economiei și transportului, nu toate țările acordă sprijin financiar pentru achiziționarea de mașini electrice. Potrivit Asociației pentru promovarea Vehiculelor Electrice, Croația, Cipru, Estonia, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia nu dau niciun ban la achiziție. În alte state, acestea fie sunt scutite de plata taxelor de drum, fie plătesc taxe mai mici. În Irlanda, cetățenii primesc un grant de 5.000 de euro la cumpărare, iar românii pot primii până la 6.000 de euro (13 salarii medii nete).[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

FOTO copertă: Guliver / Getty Images[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]