Fenomenul meteorologic El Nino, care este foarte probabil să se formeze în 2023, ar putea creşte temperaturile la noi recorduri, avertizează miercuri ONU, relatează AFP, citează News.ro.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estimează că există 60% şanse ca El Nino să se dezvolte până la sfârşitul lui iulie şi 80% şanse până la sfârşitul lui septembrie.
El Nino este un fenomen climatic natural, asociat în general unei creşteri a nivelului temperaturilor, secetei accentuate în anumite regiuni ale lumii şi unor ploi puternice în altele.
El a avut loc ultima oară în perioada 2018-2019 şi a condus la un episod extrem de lung La Nina – care provoacă efecte inverse, şi anume o scădere a temperaturilor.
În pofida acestui fenomen moderator, ultimi opt ani au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată.
Fără La Nina, situaţia încălzirii globale ar fi putut să fie şi mai gravă.
Ea ”a acţionat ca o frână temporară a creşterii temperaturii mondiale”, declară într-un comunicat directorul OMM Petteri Taalas.
”Dezvoltarea El Nino va conduce foarte probabil la un nou vârf al încălzirii globale şi va creşte şansele unor recorduri de temperatură”, avertizează el.
În acest stadiu, nu este posibil să se prevadă intensitatea sau durata El Nino care se profilează.
Ultimul El Nino este considerat slab, însă cel dinainte – în perioada 2014-2016 – a fost puternic şi a avut consecinţe dezastruoase.
OMM subliniază că 2016 a fost ”cel mai cald an înregistrat vreodată din cauza «efectului dublu» al unui El Nino foarte puternic şi a unei încălziri provocate de gaze cu efect de seră legate de activitatea umană”.
Efectele El Nino, resimțite în 2024
Efectele El Nino asupra temperaturilor se fac simţite în general în anul următor apariţie fenomenului meteorologic, iar impactul acestuia se va face probabil mai simţit în 2024, subliniază OMM.
”Lumea trebuie să se pregătească de dezvoltarea El Nino”, avertizează directorul organizaţiei.
Acest lucru ”ar putea conduce la un răgaz în seceta din Cornul Africii şi la alte impacturi legate de La Nina, dar ar putea declanşa, de asemenea, evenimente meteorologice climatice mai extreme”, declară el.
El subliniază asupra necesităţii implementării unor sisteme de alertă timpurie – o prioritate a OMM – în vederea protejării celor mai ameninţate populaţii.
Nu există doi El Nino la fel, iar efectele lor depind în perioade de perioada anului, explică OMM, care precizează că, împreună cu serviciile meteorologice naţionale urmăreşte îndeaproape dezvoltarea următorului episod anunţat.
Acest fenomen se produce în medie la doi până la şapte ani şi durează în general nouă până la 12 luni.
El este în general asociat încălzirii temperatrilor de la suprafaţa oceanului, în partea centrală şi de est a Oceanului Pacific tropical.
El Nino provoacă, în general, o creştere a precipitaţiilor în anumite părţi din sudul Americii de Sud, sudul Statelor Unite, Cornului Africii şi Asiei Centrale.
El Nino poate provoca totodată secete puternice în Australia, în Indonezia şi în anumite părţi ale Asiei de Sud.
În timpul verii boreale – anotimpul cald în emisfera nordică şi rece în emisfera sudică -, încălzirea apelor de suprafaţă cauzată de către El Nino poate alimenta, de asemenea, uragane în zona de centru şi în estul Oceanului Pacific şi să împiedice totodată formarea unor urgane în bazinul Oceanului Atlantic, precizează OMM.