Moda, mondenii și noua economie    

Recunosc că până acum câteva săptămâni nu auzi­sem de o domnișoară pe nume Kylie Jenner. Dar când respectiva domnișoară a reușit printr-o simplă postare pe Twitter să scadă valoarea de piață a unei companii cu un miliard de dolari, atunci merită să afli câte ceva despre Jenner. Așa am aflat că Jenner este „o vedetă americană de reality-show“ și sora vitregă a mai cunoscutei Kim Kardashian. Kylie Jenner are nici mai mult, nici mai puțin de 24,5 milioane de fani pe Twitter și este su­pranumită „regina Snapchatului“. În această calitate, recent, Kylie Jenner a postat un tweet în care spunea, în esență, că nu mai deschide Snapchatul. Motivul? Aplicația suferise o serie de așa-zise schim­bări pentru optimizare. Simplul mesaj postat pe Twitter a dus la scăderea cu 8% a acțiunilor Snapchat cotate la Bursa de la New York, ceea ce înseamnă circa un miliard de dolari.

Apariții/ dispariții. Recunosc, de asemenea, că nu utilizez Snapchat și, pentru ca povestea să aibă și substanță econo­mică, am încercat să văd ce este cu această apli­cație. Am aflat simplu, de pe internet, că Snapchat este locul unde adolescenții fug de părinții care îi urmăresc pe Facebook. În esență, aplicația permite postarea de mesaje (foto și video) pentru o peri­oadă limitată de timp, după care acestea sunt șterse. În urmă cu câțiva ani, Snapchat a dat lovitura, în ceea ce privește utilizatorii, în SUA.

De aici până ca firma să devină publică, să fie cotată la New York Stock Exchange (NYSE), nu a mai fost decât un pas. Acesta a fost făcut în martie 2017, atunci când Snapchat a derulat cu succes o ofertă publică inițială (IPO) care a dus valoarea companiei la 25 de miliarde de dolari. Atunci a apărut în scenă și cofondatorul companiei, Evan Spiegel, un tânăr de 26 ani, care a venit la deschiderea sesiunii bursiere alături de fotomodelul Miranda Kerr, cea care ulterior i-a devenit soție.

După cum se poate vedea, vorbim de afaceri în care se împletesc teme mondene cu cele ale „noii economii“, presărată cu tineri așa-numiți vizionari. Vizionari, dar pragmatici. De exemplu, Evan Spiegel a fost unul dintre cei mai bine plătiți directori exe­cutivi din lume, anul trecut primind un pachet de acțiuni de 636 de milioane de dolari. În plus, bonu­surile legale ale directorului de la Snapchat erau de un milion de dolari, iar acesta și-a tăiat 500.000 do­lari din salariu cu câteva luni înainte de oferta de acțiuni derulată pe piață. Și șeful de strategie al Snapchat a primit și el anul trecut un pachet de acțiuni în valoare de 100 de milioane de dolari.

Este interesant cum o astfel de companie poate pierde un miliard de dolari din capitalizarea bur­sieră doar ca urmare a unei postări a domnișoarei Kylie Jenner. Ceea ce ne arată volatilitatea acestor companii inovative care se bazează pe tehnologie și pe utilizatori tineri. De fapt, este un amestec de modă, monden, vectori de opinie și „noua economie“. Problema este că aceste companii depind de „modă“. Dacă utilizatorii vor descoperi o nouă „jucărie“, s-ar putea ca Snapchat să își reducă nu­mărul celor care utilizează aplicația. Și, ca urmare, cotația pe piață să sufere. Am mai văzut o dată „filmul“ acesta în criza „dot com“ din anii 2000.

Dar Snapchat nu este singurul caz. Recent, compania Dropbox, de exemplu, a început derularea unei oferte publice inițiale, pe Nasdaq, în valoare de 500 de milioane de dolari. Probabil că se vor găsi investitori care să își plaseze banii într-o astfel de companie, cu atât mai mult cu cât, pe piața mondială, băncile continuă să plătească dobânzi extrem de mici. Dar, ar trebui să privim și fundamentele economice ale companiei. Dropbox este o firmă care oferă servicii de stocare de date în cloud. Anul trecut, firma a avut venituri de 1,1 miliarde de dolari, cu 31% mai mult decât în 2016. De asemenea, Dropbox este o companie care are pier­deri. Mai mici de la an la an, dar pierderi: 111 mili­oane de dolari, în 2017, față de 210 milioane de do­lari, în 2016. Mai mult, compania are 500 de mili­oane de utilizatori, dintre care însă numai 11 mi­li­oa­ne plătesc, restul be­neficiind de serviciile gra­tuite ale firmei. Analiștii pieței de capital afirmă că Dropbox trebuie să explice felul în care se dife­ren­țiază de competitori și modul în care își vor dezvolta serviciile către zona de business.

„Păsări furioase“. Întrebarea este cum se îm­pacă tendința tot mai accentuată prin care clienții își doresc produse gratuite cu faptul că furnizorii caută soluții pentru a le oferi „o mo­meală“ gratuită pe baza căreia să poată vinde produse complementare. Cel mai bun exemplu, în acest sens, vine chiar de la un joc de mare notorietate: Angry Birds. Ac­ți­u­nile producătorului finlandez al „păsărilor furi­oa­se“ au scăzut din septembrie anul trecut cu 40%. Compania are o pro­blemă: după ce se down­loa­dează gratuit aplicația, există niveluri de joc pentru care utilizatorii sunt nevoiți să plătească. Numai că sistemul nu func­ționează, deocamdată.

Deci în ce lume și în ce economie trăim? Răs­pun­sul cel mai simplu este: într-una în care, de multe ori, percepția excede realitatea.