Mircea Ursache, ASF: Cum ar putea schimba noile tehnologii piețele de capital

Intrarea roboților și a inteligenței artificiale în lumea financiară ar putea crea oportunități imense pentru piețele de capital, dar și riscuri pe măsură.

Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney

Noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, machine learning și blockchain au început deja să transforme piețele internaționale de capital, iar schimbările nu se vor opri aici, crede Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității de Suprave­ghere Financiară (ASF). În opinia sa, în vii­torul nu foarte îndepărtat, revoluția di­gi­tală va duce la creșterea lichidității bur­selor ca urmare a creșterii accesului pu­blicului larg la aceste tipuri de  inves­tiții. De asemenea, instrumentele se vor diversifica, iar piețele vor fi mai strâns integrate la nivel inter­na­țional. Totodată, bursele se vor bucura de o mai mare stabilitate, pe fondul creșterii transparenței.

„Noile tehnologii din categoria blockchain permit creșterea nivelului de securitate al tranzacțiilor, fapt care poate duce la creșterea vitezei operațiunilor de decontare și facilitarea accesului la tranzac­țiile de pe piața de capital“, spune vice­președintele ASF.

În piețele mai dezvoltate, marii jucători au început deja să-și adapteze modelele de business, în special băncile de in­ves­tiții, principalii furnizori de servicii de in­ter­mediere. Treptat, insinuarea teh­no­lo­giei în viața burselor va permite accesul a tot mai mulți investitori de retail la analize detaliate și la informații în timp real, prin intermediul consultanței roboti­zate. Pe cale de consecință, edu­cația fi­nan­ciară va crește și, implicit, disciplina și eficiența piețelor se vor accentua, crede Ursache.

Bursele dezvoltate de capital folosesc deja tehnologii avansate de învățare au­to­mată (machine learning) pentru tran­zac­ționarea unor volume mari de acțiuni. Algoritmii din spatele acestora sunt intens discutați și analizați, atât de auto­ri­tățile de reglementare, cât și de mediul privat, deoarece induc și o serie de noi riscuri.

O PROBLEMĂ DE COSTURI. Deși noile tehnologii permit eficientizarea multor operațiuni, adaptarea vechilor sisteme la cele mai noi tendințe este totuși costisitoare, chiar și pentru giganți ai industriei. „Adoptarea unor noi sisteme informatice este consumatoare de resurse și necesită o perioadă lungă de implementare“, co­men­tează Ursache.

Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, și-a dat seama încă din 2014 că are acces la o cantitate imensă de informații, pe care însă nu o fructifică la potențial maxim. Banca și-a propus să devină un Google al riscului, adică să își folosească experiența pentru a eli­mina riscul din portofoliile clien­ților săi. Prin urmare, a investit 15 milioane de do­lari în platforma Kensho, spe­cia­li­zată în in­teligență artificială. Tehnologia Kensho este acum utilizată de divizia de asset ma­n­agement a Goldman, care admi­nis­trează active de 1.500 de miliarde de do­lari. Pe lângă Kensho, banca și-a concentrat in­for­mațiile într-o platformă nu­mită Data Lake, unde sunt colectate date legate de tran­zacții, de piețe, precum și date din e-mail-uri, convorbiri telefonice și mesaje transmise de angajații săi.

Toate acestea trec prin filtre de machine learning, astfel încât roboții să în­vețe să gestioneze cât mai eficient orice situație și decizie de investiție. „Ce ne face să fim valoroși este cantitatea imen­să de date pe care o avem“, spune Marty Cha­vez, un executiv de top al băncii, citat de presa străină.

În martie, Kensho a fost cumpărată de S&P Global cu peste jumătate de miliard de dolari, cel mai mare preț plătit vreo­dată pentru o companie specializată în inteligență artificială. S&P este cea mai mare agenție de rating din lume, iar tran­zacția în sine este un semnal privind im­portanța pe care roboții o vor avea pe viitor în lumea financiară.

Deși cu costuri mari de implementare, noile teh­no­logii vor „democratiza“ accesul la pie­țele financiare globale, făcându-le mai ac­­ce­sibile. „Reducerea costurilor, gă­sirea unei soluții adecvate profilului de risc al in­vestitorilor, comunicarea rapidă, aproape instantanee, intermediată de un robo-consultant pentru mai multe piețe sunt principalele atuuri ale tehnologiilor existente“, spune șeful ASF.

Reducerea costurilor de acces la pie­țele de capital va duce la creș­terea lichi­dității. Pe de altă parte, mode­lele noi presupun și riscuri noi. Consili­erea robo­ti­zată ar putea însemna dispariția con­­­sultanților de investiții pentru clienții de retail.

Pe de altă parte, dacă toată lumea se va baza pe in­teligența artificială și va tran­zacționa după ponturile date de aceasta, o poten­țială criză s-ar putea propaga mult mai repede, avertizează Ursache. „Riscurile implicate de consilierea ro­botizată ar putea consta în utilizarea unor modele si­­mi­lare care să conducă la creș­terea co­re­lațiilor dintre clasele de active și să pro­ducă variații mari de prețuri. În acest sce­nariu, orice criză financiară este ex­por­tată imediat prin contagiune pe pie­țele financiare“, spune el.

În cazul României, de suferit ar putea avea companiile mici, care activează pe nișe de piață și care ar putea fi scoase din business de giganții care vor veni cu so­luții integrate bazate pe rigoarea unor algoritmi sofisticați.

Înapoi în viitor

Noile tehnologii ar putea schimba fundamental piețele internaționale de capital.

• Trecut. Multe fonduri de investiții din piețele dezvoltate de capital foloseau doctori în matematică, așa-numiții quats, pentru a construi modele statistice sofisticate. Ei se bazau însă pe date istorice pentru a crea algoritmi care să anticipeze trendurile piețelor. Inteligența artificială poate face același lucru, cu diferența că poate învăța continuu din cele mai recente date disponibile în piață pentru a-și ajusta previziunile.
• Viitor. Un studiu care a monitorizat 23 de fonduri de hedging a ajuns la concluzia că performanțele celor care foloseau inteligența artificială erau superioare celor care se bazau pe expertiza consultanților, potrivit Eurekahedge. Inteligența artificială s-a dovedit superioară experienței umane.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney