Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney
Profiturile companiilor au intrat sub lupa autorităților. Realitatea din teren este însă cu totul alta față de cea din bugetul statului.
Că Guvernul este nemulțumit de evoluția încasărilor din impozitul pe profit, se știe, dovadă fiind preocupările recente legate de taxarea multinaționalelor, dar și inspecțiile Fiscului la diferite bănci. Veniturile din impozitul pe profit ar fi trebuit să crească, potrivit calculelor inițiale ale Executivului, cu 7,7% în prima jumătate a anului. În realitate, acestea au scăzut cu 4,4%, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
În termeni absoluți, diferența dintre așteptări și realitate a fost de aproape un miliard de lei. Explicația Finanțelor este una tehnică, legată de regularizări negative, însă experții sunt de părere că un motiv mai plauzibil ar putea fi subestimarea impactului unor măsuri. În lipsa unor astfel de explicații este greu de înțeles cum impozitele sunt mai mici, în condițiile în care economia României a crescut anul trecut cu 4,8% din PIB, iar în acest an ar putea avea cea mai bună evoluție din UE, de aproape 6% din PIB.
CIFRE VS CIFRE. Generalizarea cotei de impozitare pe cifra de afaceri concomitent cu majorarea plafonului de aplicare la jumătate de milion de euro poate justifica evoluția veniturilor bugetare. „Normal că au scăzut încasările. A fost mărită cifra de afaceri la microîntreprinderi de la 100.000 la 500.000 de euro. 60% din companii se încadrează la microîntreprinderi acum. Au dat și scutirea pe impozitul reinvestit“, explică Adrian Bența, consultant fiscal, discrepanța dintre activitatea economică în creștere și „roadele“ modeste colectate la buget. Datele pe baza cărora s-au făcut estimările legate de impactul schimbării regimului de impozitare la microîntreprinderi au fost cele din situațiile financiare aferente anului 2015, arată și Consiliul Fiscal cu privire la subestimarea impactului măsurii.
Un alt motiv care poate justifica profiturile mai slabe ar fi reducerea marjelor ca urmare a creșterii unor costuri, cum ar fi cele legate de forța de muncă. În mediul privat, salariile au crescut cu circa 11% în ultimul an, în principal ca urmare a majorării salariului minim. România se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește evoluția costului orar al forței de muncă, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Cu certitudine, situația este una cât se poate de încurcată, mai ales că informațiile furnizate de Registrul Comerțului arată că firmele din România au avut anul trecut profituri mai mari și pierderi mai mici. În 2016, profitul net realizat de toate companiile locale s-a ridicat la 95,1 miliarde de lei, față de 80,6 miliarde de lei în 2015. Pierderile au scăzut de la 46,3 miliarde de lei la 37,4 miliarde de lei.
Pe de altă parte, cifra totală de afaceri a avut o evoluție modestă, de la 1.234 de miliarde de lei în urmă cu doi ani, la 1.293 anul trecut, deci un avans de sub 5%. Dacă luăm în calcul că multe companii sunt impozitate acum la cifra de afaceri, evoluția acesteia ar putea explica creșterea sub așteptări a veniturilor din impozitul pe profit.
CU DEGETUL PE (LÂNGĂ) RANĂ. Printre „vinovații“ identificați la nivel oficial pentru lipsa încasărilor din impozitul pe profit au fost băncile, în principal cele străine. Într-adevăr, în sistemul bancar există practici agresive de optimizare fiscală, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) suspectând încă de anul trecut că băncile s-ar fi folosit de offshore-uri și de paradisuri fiscale pentru a-și curăța portofoliile de creditele neperformante. Unul dintre efecte a fost și reducerea bazei impozabile, ceea ce a însemnat venituri mai mici la buget.
Dacă discuția anterioară viza o serie de instrumente financiare complexe și greu de urmărit, nemulțumirea de acum a Guvernului față de bănci pare să fie mai degrabă una filosofică, legată de faptul că nu este normal ca acestea să nu înregistreze profit, nefiind „case de caritate“.
Cifrele din acest an spun însă o cu totul altă poveste. În prima jumătate din 2017, profitul net al băncilor a fost de circa 2,7 miliarde de lei (600 de milioane de euro), un rezultat de două ori mai bun decât cel din primul semestru al anului trecut, reiese din calculele NewMoney pe baza activelor și a rentabilității acestora (ROA), raportate de Banca Națională a României (BNR). În contradicție cu discursul oficial, Guvernul și-a majorat estimarea legată de veniturile pe care le va încasa de la bănci cu aproape 300 de milioane de lei la rectificare.
De câte ori Executivul vorbește despre încasări bugetare sub așteptări, principala îngrijorare a mediului de afaceri este legată de o posibilă creștere a poverii fiscale. Iar o serie de astfel de măsuri au fost vehiculate deja. Pe listă s-au regăsit înlocuirea totală a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe activele financiare.
Și chiar dacă la buget nu se vede, cifrele arată foarte clar că mediul de afaceri (încă) o duce bine. Dar pentru cât timp?
Cele mai profitabile companii
Paradoxal, cea mai profitabilă companie din 2016 este în portofoliul statului. Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, a raportat anul trecut cel mai mare profit net, de 1,2 miliarde de lei.
FOTO: Guliver / Getty Images
Inspectorii sanitari veterinari au controlat în ultima săptămână din luna aprilie peste 3.200 de unităţi…
România participă cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice la un exerciţiu multinaţional…
Legea privind energia eoliană offshore va intra în vigoare în data de 30 mai, a…
Ministerul Finanţelor a publicat Ghidul schemei de 2,25 miliarde lei pentru investiţii majore în industriile…
Catedra de profesor de Fizică a preşedintelui Klaus Iohannis de la Colegiul Naţional „Samuel von…
Cotaţiile futures la cacao s-au prăbuşit, pierzând până la 27% în doar două zile, iar…
Acest website folosește cookies