Măsură pentru măsuri: unde s-au evaporat profiturile companiilor în 2016

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Profiturile companiilor au intrat sub lupa autorităților. Realitatea din teren este însă cu totul alta față de cea din bugetul statului.

Că Guvernul este nemulțumit de evoluția încasărilor din impozitul pe profit, se știe, dovadă fiind preocupările recente legate de taxarea multinaționalelor, dar și inspecțiile Fiscului la diferite bănci. Veniturile din impozitul pe profit ar fi tre­buit să crească, potrivit calculelor ini­țiale ale Executivului, cu 7,7% în prima ju­mătate a anului. În realitate, acestea au scăzut cu 4,4%, reiese din datele Minis­terului Finanțelor Publice (MFP).

În termeni absoluți, diferența dintre așteptări și realitate a fost de aproape un miliard de lei. Explicația Finanțelor este una tehnică, legată de regularizări negative, însă experții sunt de părere că un motiv mai plauzibil ar putea fi subestimarea impactului unor măsuri. În lipsa unor astfel de explicații este greu de înțeles cum impozitele sunt mai mici, în con­dițiile în care economia României a crescut anul trecut cu 4,8% din PIB, iar în acest an ar putea avea cea mai bună evoluție din UE, de aproape 6% din PIB.

CIFRE VS CIFRE. Generalizarea cotei de impozitare pe cifra de afaceri concomitent cu majorarea plafonului de aplicare la jumătate de milion de euro poate justifica evoluția veniturilor bugetare. „Normal că au scăzut încasările. A fost mărită cifra de afaceri la microîntreprinderi de la 100.000 la 500.000 de euro. 60% din companii se în­cadrează la microîntreprinderi acum. Au dat și scutirea pe impozitul reinvestit“, explică Adrian Bența, consultant fiscal, discrepanța dintre activitatea economică în creștere și „roa­dele“ modeste colectate la buget. Da­tele pe baza cărora s-au făcut esti­mă­rile le­gate de impactul schim­bării regimului de impozitare la micro­întreprinderi au fost cele din situa­țiile financiare aferente anului 2015, arată și Consiliul Fiscal cu privire la subestimarea impactului măsurii.

Un alt motiv care poate justifica profiturile mai slabe ar fi reducerea marjelor ca urmare a creșterii unor costuri, cum ar fi cele legate de forța de muncă. În me­diul privat, salariile au cres­cut cu circa 11% în ultimul an, în principal ca urmare a majorării sala­riu­lui minim. Ro­mânia se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește evoluția cos­tului orar al forței de muncă, potrivit Eurostat, biroul de sta­tistică al Uniunii Europene.

Cu certitudine, situația este una cât se poate de încurcată, mai ales că infor­ma­țiile furnizate de Registrul Comerțului arată că firmele din România au avut anul trecut profituri mai mari și pierderi mai mici. În 2016, profitul net realizat de toate companiile locale s-a ridicat la 95,1 miliarde de lei, față de 80,6 miliarde de lei în 2015. Pierderile au scăzut de la 46,3 miliarde de lei la 37,4 miliarde de lei.

Pe de altă parte, cifra totală de afaceri a avut o evoluție modestă, de la 1.234 de miliarde de lei în urmă cu doi ani, la 1.293 anul trecut, deci un avans de sub 5%. Dacă luăm în calcul că multe companii sunt impozitate acum la cifra de afa­ceri, evoluția acesteia ar putea explica creșterea sub așteptări a veniturilor din impozitul pe profit.

CU DEGETUL PE (LÂNGĂ) RANĂ. Printre „vinovații“ identificați la nivel oficial pentru lipsa încasărilor din impozitul pe profit au fost băncile, în principal cele străine. Într-adevăr, în sistemul bancar există practici agresive de optimizare fis­cală, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) suspectând încă de anul trecut că băncile s-ar fi folosit de offshore-uri și de paradisuri fiscale pentru a-și curăța portofoliile de creditele neperformante. Unul dintre efecte a fost și reducerea bazei impozabile, ceea ce a în­semnat venituri mai mici la buget.

Dacă discuția anterioară viza o serie de instrumente financiare complexe și greu de urmărit, nemulțumirea de acum a Guvernului față de bănci pare să fie mai degrabă una filosofică, legată de faptul că nu este normal ca acestea să nu în­registreze profit, nefiind „case de caritate“.

Cifrele din acest an spun însă o cu totul altă poveste. În prima jumătate din 2017, profitul net al băncilor a fost de circa 2,7 miliarde de lei (600 de milioane de euro), un rezultat de două ori mai bun decât cel din primul semestru al anu­lui trecut, reiese din calculele NewMoney pe baza activelor și a rentabilității acestora (ROA), raportate de Banca Na­țio­nală a României (BNR). În contradicție cu discursul oficial, Guvernul și-a majorat estimarea legată de veniturile pe care le va încasa de la bănci cu aproape 300 de  milioane de lei la rectificare.

De câte ori Executivul vorbește despre încasări bugetare sub așteptări, principala îngrijorare a mediului de afaceri este legată de o posibilă creștere a poverii fiscale. Iar o serie de astfel de măsuri au fost vehiculate deja. Pe listă s-au re­găsit înlocuirea totală a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe activele financiare.

Și chiar dacă la buget nu se vede, cifrele arată foarte clar că mediul de afa­ceri (încă) o duce bine. Dar pentru cât timp?

Cele mai profitabile companii

Paradoxal, cea mai profitabilă companie din 2016 este în portofoliul statului. Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, a raportat anul trecut cel mai mare profit net, de 1,2 miliarde de lei.

• Stat. Alte companii de stat cu profituri însemnate anul trecut își desfășoară activitatea tot în sectorul energetic. Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a avut un profit de peste un miliard de lei net în 2016. De altfel, aceste profituri au devenit ținta unor măsuri de „echilibrare“ a bugetului public, statul solicitând mai multor companii plata unor dividende speciale, în plus față de cele virate la începutul anului.
• Privat. Dintre companiile antreprenoriale, Dedeman a înregistrat cel mai mare profit în 2016, de peste 700 de milioane de lei. OMV Petrom, singura companie din România care a raportat un profit de un miliard de euro, a avut anul trecut câștiguri de sub un miliard de lei. Companiile străine din domeniul retailului s-au putut lăuda, la rândul lor, cu rezultate bune, în special ca urmare a creșterii consumului. Kaufland a avut anul trecut un profit de peste 650 de milioane de lei.

FOTO: Guliver / Getty Images