Bugetul pe anul 2020: Deficit bugetar de 3,6% din PIB. Acciza la ţigarete creşte

Guvernul estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020, pe cash, şi un deficit ESA de 3,58% din PIB, acciza la ţigarete va creşte, iar cumularea pensiei cu salariul va fi interzisă la stat, conform unui proiect de lege privind aprobarea unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pentru acest an, Guvernul estimează un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Astfel, 2020 ar urma să fie al doilea an consecutiv în care România nu respectă ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, impusă în cadrul Tratatului de la Maastricht.

Agenţia de evaluare Standard & Poor’s Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, în principal din cauza depăşirii ţintei de deficit bugetar pentru acest an.

”Pentru anul 2020, soldul bugetar este estimat la -3,60% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,7% din PIB, în timp ce pentru anul 2021, soldul bugetar va fi de -3,34% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,4% din PIB”, se arată în proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pentru anul 2020, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 45%, luând în considerare  eventualele evoluţii sub aşteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât şi ale pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2020.

În plus, pentru 2020, potrivit proiectului de buget, creşte acciza la ţigarete, se interzice cumulul pensie-salariu la stat, iar Apărarea va avea alocat 2% din PIB.

”Creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020”, se arată în proiect.

În plus, Guvernul vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice.

”Rezultatele economice ale anului 2019 arată limitele unei politici fiscal bugetare prociclice marcate de creşteri nesustenabile de salarii în sectorul public, majorarea accelerată a cheltuielilor de funcţionare ale administraţiei fără o îmbunătăţire a serviciilor publice oferite, reducerea spaţiului fiscal pentru investiţii, lipsa prioritizării şi o slabă calitate a proiectelor de investiţii implementate, capacitate redusă de absorbţie a fondurilor europene”, se arată în expunerea de motive.