Companii

O afacere de vreme bună și de vreme rea. Acoperișurile, o piață de aproape un sfert de miliard de euro

Efervescența industriei de locuințe din ultimii ani a atras cu sine o cerere mai mare și pentru jucătorii din piața de materiale de construcții. Studiu de caz: piața acoperișurilor, un segment ce se apropie de un sfert de miliard de euro.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

Aproximativ 40 de milioane de metri pătrați de acoperișuri de tip țiglă meta­lică, ce­ramică, din beton sau din alte materiale, adică o suprafață ce ar putea acoperi de 20 de ori o țară precum Monaco, au ajuns anul trecut pe casele ro­mânilor. Practic, în ultimii cinci ani, sectorul local de acope­ri­șuri sau învelitori a înregistrat un avans de peste 50%, astfel că anul trecut, piața a ajuns la circa 200 de milioane de euro, în creștere cu 17% față de anul 2016, potrivit companiei de cercetare și consultanță de marketing pentru pie­țele tehnice și industriale Neomar Consul­ting, care calculează va­loa­rea acestui sector pornind de la prețurile de pro­du­cător sau importator. Pe de altă parte, piața de retail a acope­ri­șu­rilor s-a ridicat la circa 230-240 de milioane de euro, dacă se ia în cal­cul transportul produselor și marja distribuitorilor.

Plusul din sectorul acoperișurilor a venit pe fondul unei alte creșteri, a segmentului rezidențial local – anul trecut, de exemplu, s-au cons­truit peste 53.000 de locuințe, 2017 fiind la acest capitol al treilea cel mai bun an din 1990 încoace, după 2008 și 2009, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). „Piața locală de construcții rezidențiale a avut o dinamică bună în ultimii ani. Ro­mânia este una dintre cele mai mari piețe din regiunea Europei Centrale și de Est și are un segment al construcțiilor reziden­țiale sănătos și în dezvoltare continuă“, spune Corneliu Fecioru, managing director sales & marketing în cadrul Wienerberger Romania, divizia locală a grupului austriac omonim. Din grup face parte și Tondach, jucător pe piața țiglelor cera­mice, cu a­fa­ceri de circa 15 mili­oane de euro în 2017, potrivit Ministerului de Finanțe.

PROGNOZE ȘI OPORTUNITĂȚI. Totuși, 2018 a început cu câteva semne de întrebare pentru rezidențialul românesc. În primele cinci luni ale anului, arată cele mai recente date ale INS, construcțiile rezidențiale au scăzut cu 25,8% față de aceeași perioadă a lui 2017. Dar chiar și în aceste condiții, în primul trimestru al acestui an, cel mai recent pentru care există date statistice, au fost livrate în piață aproape 10.300 de locuințe, un plus de aproape 2% față de intervalul ianuarie-martie 2017. Adunând și trăgând linie, Dan Mircescu, proprietarul și directorul general al producă­to­rului și importatorului de sisteme pentru acoperișuri Final Distribution din Băicoi, estimează că piața locală de acoperișuri a scăzut per ansamblu sau, „în cel mai fericit caz“, a stagnat în prima parte a acestui an. „Ne dorim ca în lunile următoare piața să recupereze și să revină pe creștere“.

Pe de altă parte, compania sa – care co­mercializează brandurile Novatik și Gerard – a încheiat primul semestru al acestui an cu vânzări în creștere cu 18% față de ace­lași interval al anului trecut, pe fondul unui avans al exporturilor. Final Distribution și-a bugetat pentru 2018 o creștere de 15% a cifrei de afa­ceri – față de un 2017 cu vânzări de 6,2 mi­li­oane de euro –, precum și o dublare a livrărilor externe. „Exportul reprezintă o mare opor­tunitate pentru noi, iar în 2018 vrem să ne consolidăm poziția pe piețele de export. Anul acesta am realizat prima livrare în Africa, mai exact în Congo, lucru care ne-a confirmat că pentru sistemele noastre de învelitori nu există limi­tări geo­grafice“, explică Mircescu.

De altfel, mai mulți jucători din piața de acoperișuri au început să se uite tot mai atent către livrările în străinătate în ultimii ani. Producătorul Depaco, care de­ține brandul de țiglă metalică Wetterbest, a demarat la rândul său exporturile acum doi ani, iar planul de bătaie al companiei cu sediul în Băicoi este ca livrările externe să îi aducă 10% din afacerile estimate la 60 de milioane de euro în 2018, potrivit unor informații anteri­oare.

REINVENTAREA JOCULUI. Dincolo de piețele externe, viitorul sună bine și pe plan local pentru jucătorii din sectorul de acoperișuri, având în vedere că numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale – o prognoză a viitoarelor lo­cuințe ce ar urma să fie ridicate – a crescut cu 8% în perioada ianuarie–mai, comparativ cu același interval al anului anterior, până la aproape 16.300, arată datele de la Sta­tistică. „Dacă în anii trecuți ponderea (cea mai mare în vânzările de aco­perișuri, n.r.) o dețineau renovările, anul acesta a crescut numărul autorizațiilor de construire și, implicit, cererile pe segmentul de cons­trucții noi“, spune Liviu Mistodinis, director executiv al producătorului de țigle și sisteme metalice Metigla (fostul Coilprofil), cu capital belgian. Pentru anul în curs, compania mizează pe o creștere de 20% a cifrei de afaceri, până la circa 14 milioane de euro.

Privită în ansamblu, piața de aco­pe­rișuri rămâne unul dintre puținele sectoare în care antreprenorii români au reușit în ultimii ani să se afirme și să urce rapid în topurile vânzărilor. Segmentul de țiglă metalică a fost de altfel cel mai activ din acest punct de vedere, devenind un „teren de joacă“ din care antreprenorii ro­mâni precum Horațiu Țepeș (prin Bilka Steel) sau familia Irimescu și grupul românesc Teraplast (prin Depaco/Wetterbest) au reușit să muște o felie consistentă. „Mi se pare fas­cinantă piața românească, este foarte fru­mos ceea ce s-a întâmplat. Dacă acum șase-șapte ani, jucătorii români nu erau o prezență majoră, acum ei au evo­luat, au reinventat jocul. A fost o concu­rență po­zitivă“, spunea la începutul acestui an, într-un interviu pentru NewMoney, Adrian Minuță, CEO al producătorului de țiglă metalică și sisteme pentru acope­rișuri Bravo Europa.

O bună parte dintre antreprenorii ro­mâni care activează în domeniul acope­ri­șurilor s-au îndreptat către producția de învelitori metalice, segment care a repre­zentat anul trecut mai bine de două treimi din valoarea pieței, potrivit datelor Neomar Consulting. Pe de altă parte, țigla ceramică este al doilea cel mai bine vândut produs, cu o pondere de 17% din pia­ță.

ÎN CONTINUĂ MIȘCARE. Nici tranzacțiile nu au ocolit acest sector al industriei materialelor de construcții în ultimii ani. Spre exemplu, Bravo Europa a fost în urmă cu cinci ani protagonista unei schim­bări de proprietar, după ce fondatorul Adrian Minuță și asociații săi belgieni au vândut compania către un fond austriac administrat de EMSA Capital, care mai deține în România și producă­torul de uși și ferestre din PVC, aluminiu și lemn Aplast.

Totodată, anul trecut, grupul Teraplast, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de construcții, a intrat în ac­țio­­nariatul companiei Depaco, fondată de familia Irimescu, ajun­gând să dețină în prezent 67% din jucător și pregătindu-se să preia 100% din acțiuni în cel mult patru ani.

Criza resursei umane. Pe o piață românească în care găsirea resursei umane a devenit o muncă sisi­fică, „o provocare general valabilă pentru construc­țiile rezidențiale o constituie disponibilitatea forței de muncă calificate“, spune Corneliu Fecioru de la Wienerberger. De altfel, în acest context al crizei forței de muncă, Dan Mir­cescu de la Final Distribution adaugă că eficientizarea și creșterea performanței reprezintă în prezent o prio­ritate pentru producătorii de acope­rișuri. „Situația politică și economică reprezintă de asemenea un factor de risc pentru acest an. Schimbările de fiscalitate, in­flația, dobânzile de referință au afectat și vor afecta în continuare strategiile companiilor“, mai spune antreprenorul prahovean.

Țigle schimbate. Dincolo însă de noile construcții, și re­novările – un segment care a ținut în pe­ri­oada de criză capul de afiș al pieței aco­perișurilor – sunt o carte importantă în mâna producătorilor și importatorilor. „Stocul extins de locuințe vechi, în special din mediul rural, creează încă opor­tunități în această zonă a reno­vărilor și reparațiilor capitale, pe care jucătorii din piața de învelitori luptă să le fructifice cât mai bine“, potrivit datelor Neomar de la finalul anului trecut.

Un segment deloc de neglijat, în con­dițiile în care în România încă există foarte multe case vechi: din stocul total de 9 milioane de locuințe, sub 15% au fost construite după Re­voluție, arată datele Institutului Național de Statistică. O cifră care nu poate fi de­cât o veste bună pentru jucătorii din piața de învelitori, mai ales că, până la urmă, cerul este limita, și nu acoperișul.

 

TABLOU ÎN CONSTRUCȚIE

Sectorul rezidențial este unul dintre principalii „clienți“ ai producătorilor de acoperișuri.

  • Pas cu pas. Puțin peste 10.000 de locuințe au fost finalizate în primul trimestru al acestui an, în creștere cu aproape 2% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele de la Institutul Național de Statistică. La nivelul întregului an 2017, peste 53.300 de locuințe au fost construite în România, adică în creștere cu 2% față de 2016.
  • DEBUT CU SCĂDERI. După ce în ultimii ani, construcțiile de case și apartamente au bifat creșteri anuale chiar și de peste 50%, anul 2018 a debutat totuși cu stângul în acest sector. În primele cinci luni ale acestui an, construcțiile rezidențiale au scăzut cu 25,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
  • ESTIMĂRI DE CREȘTERE. Totuși, prognozele privind evoluția viitoare a construcțiilor de case și apartamente sunt optimiste: în primele cinci luni ale acestui an, au fost eliberate aproape 16.300 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, un plus de 8% comparativ cu aceeași perioadă din 2017.
  • IMAGINE COMPLETĂ. În ansamblu, construcțiile au generat anul trecut 4,6% din Produsul Intern Brut.

FOTO: Gulliver/Getty Images

Andreea Neferu

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.

Recent Posts

Acord istoric: Miniştrii Energiei din G7 au convenit închiderea centralelor pe cărbune

Miniştrii Energiei din ţările bogate din G7 au ajuns la un acord pentru a-şi închide…

11 ore ago

Stoltenberg îl invită pe Zelenski la summitul NATO de la Washington. Ucraina, amânată de la aderare

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a invitat  pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să asiste…

11 ore ago

Noi reguli mai relaxate privind datoria publică şi deficitul bugetar în ţările UE

Ţările UE au adoptat, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o…

12 ore ago

Peste 900 de secţii de votare pentru românii din străinătate, la europarlamentare

Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a anunţat că au fost organizate 916 de secţii de…

12 ore ago

Lovitură pentru Iohannis! Turcia îl va susţine pe Mark Rutte la şefia NATO

Turcia le-a transmis aliaţilor că va susţine candidatura premierului Mark Rutte pentru a fi următorul…

13 ore ago

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 95,3 milioane de euro pentru TAROM

Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pentru restructurare în valoare de 95,3 milioane EUR…

15 ore ago

Acest website folosește cookies