STUDIU. Cum va evolua pandemia cu noul coronavirus în România. Care este cel mai pesimist scenariu

Un studiu realizat de statisticianul Valentin Pârvu și dr. Emilian Popovici, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, analizează evoluția epidemiei de coronavirus în România și proiecțiile pentru jumătatea lunii august, în funcție de indicele de reproducție.

Cinci scenarii posibile sunt prezentate, cel mai bun fiind cel în care vor fi 20 de cazuri noi depistate zilnic, iar 32 de pacienți vor mai fi internați la terapie intensivă. Cel mai grav ajunge la 2629 de cazuri zilnice, cu 1428 de pacienți la terapie intensivă.

În scenariul cel mai pesimist, pe timpul verii 10 pacienți infectați vor infecta 12 pacienți în aproximativ 5 zile, iar după 2 luni acei 10 pacienți inițiali vor duce la aproximativ 100 de pacienți zilnici, ceea ce va crea o mare presiune pe sistemul medical. În această situație vor fi peste 40.000 de cazuri active la mijlocul lunii august.

Studiul analizează evoluția pandemiei în România și în țările vecine – Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia și Ungaria. Potrivit G4media, dintre toate țările analizate, doar Ungaria nu prezintă o creștere în ultimele zile.

Proiecțiile pentru următoarele două luni în România au fost făcute folosind potențiale scenarii de transmisibilitate.

Rt este indicele de reproducție, care arată măsura în care virusul se răspândește în societate la un anumit moment. Un indice de reproducție peste 1 indică o creștere a numărului de cazuri în următoarele 7-14 zile. Acest indice e proporțional cu numărul de contacți (reflectat de mobilitate) și cu probabilitatea de transmisie la fiecare contact (scăzută când se poartă mască și se respectă măsurile de distanțare și de igienă). De asemenea, acest indice e proporțional cu proporția susceptibilă (non-imună) a populației, care în Europa de Est e încă mult peste 90%. Începând cu 1 iunie, toate țările din această zonă cu excepția Ungariei prezintă indici peste 1, precizează studiul.

Pentru a înțelege impactul asupra cazurilor zilnice și a spitalizărilor în următoarele două luni, s-au simulat 5 scenarii separate, fiecare cu un indice de reproducție efectiv fix pe perioadă următoare. Numărul activ de cazuri a fost asumat ca fiind cazurile acumulate pe 25 zile, iar internații în ATI au fost estimați folosind rata de 3.4% din cazurile active, rată care a fost relativ constantă în România în ultimele 2 luni.

• Scenariu 1 (Rt = 0.8) și Scenariu 2 (Rt = 0.9) sunt scenarii optimiste în care pe timpul verii 10 pacienți infectati infectează în medie alți 8 sau 9 pacienți în aproximativ 5 zile, epidemia fiind astfel în scădere. Aceste scenarii vor duce ca în jurul datei de 14 august să fie 32-84 de cazuri la ATI.
• Scenariu 3 (Rt = 1) este un scenariu de „platou” (similar cu luna aprilie), când practic cazurile zilnice rămân aproximativ constante. Situația pe perioada verii ar rămâne aproximativ la fel cu situația actuala.
• Scenariu 4 (Rt = 1.1) și Scenariu 5 (Rt = 1.2) sunt scenarii în care epidemia va crește exponențial cu două rate diferite. Un indice de 1.2 constant pe timpul verii va duce ca 10 pacienți infectați să infecteze 12 pacienți în aproximativ 5 zile, iar după 2 luni acei 10 pacienți inițiali vor duce la aproximativ 100 de pacienți zilnici. Cu un număr de reproductie de 1.2, în jurul datei de 14 august se așteaptă aproximativ 2629 cazuri noi pe zi. Dacă se vor atinge 2629 cazuri noi pe zi, serviciile de terapie intensivă vor fi depășite, cu 1428 potențiali pacienți. Cu un număr de reproducție de 1.1, în jurul datei de 14 august se așteaptă sub 1000 de cazuri zilnice, cu aproximativ 561 pacienți internați în serviciile de terapie intensivă.

Autoriii studiului precizează că numărul de reproducere R al infecției, după o scădere semnificativă (de la 1,87 la începutul pandemiei la 0,89 în 15 mai, ultima zi a stării de urgență), înregistrează o creștere lent progresivă, ajungând în 11 iunie la la 1,1.

Având în vedere progresul epidemiei în România, precum și în țările vecine, autorii cercetării fac următoarele recomandări:

1. Evaluarea atentă a măsurilor de relaxare și implementarea lor numai în funcție de evoluția indicatorilor inregistrați.
2. Verificarea permanentă și cât mai extinsă de către autorități a modului în care populația respectă măsurile recomandate.
3. Informarea permanentă clară și pe înțeles a populației cu privire la evoluția pandemiei și cu privire la măsurile care trebuiesc luate de către aceasta
4. Contracararea eficientă a tuturor acțiunilor demobilizatoare și de dezinformare întreprinse de către diverse grupuri sau persoane publice în special cu luarea împotriva acestora a măsurilor legale acolo unde este cazul.