Studenţii nu vor dascăli în vârstă la catedră. Revoltă faţă de creşterea vârstei de pensionare

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) critică intenţia Guvernului de a introduce posibilitatea prelungirii calităţii de titular până la 70 de ani pentru cadrele didactice din învăţământul superior la latitudinea exclusivă a dascălului, conform proiectului de lege aprobat de Guvern, şi solicită Parlamentului eliminarea acestei prevederi „lipsite de orice beneficiu pentru studenţii din România”.

„Limita de vârstă de 65 de ani încurajează, în primul rând, accesul tinerilor la cariera didactică universitară. Modernizarea universităţilor se face, fără îndoială, şi prin deschiderea carierei în învăţământul superior pentru tinerii cu rezultate„, susţin reprezentanţii studenţilor.

Reprezentanţii studenţilor afirmă că, într-un comunicat de presă transmis joi, că în prezent, toate cadrele didactice din învăţământul superior ar trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, astfel cum era prevăzut iniţial în Legea educaţiei naţionale. „Instituirea acestei limite presupune faptul că acele cadre didactice care doresc să continue să predea studenţilor şi care, astfel, îşi îndeplinesc misiunea şi vocaţia de a transmite cunoaştere şi după această vârstă o pot face în continuare, în regim de plata cu ora, fără a menţine calitatea de titular în învăţământ.

Această regulă nu lasă loc de excepţiile introduse în art. 289 din Legea educaţiei naţionale, care prevede criterii generale privind „criteriile de performanţă profesională şi a situaţiei financiare”, a căror interpretare poate fi îndoielnică.

Ne punem, astfel, întrebarea retorică: Dacă o universitate nu prelungeşte calitatea de titular pentru un cadru didactic pentru că nu ar respecta criteriile de performanţă profesională, de ce mai este acel cadru didactic titular la momentul analizei? În această ecuaţie cel rămas ignorat este studentul, în lipsa unor acţiuni privind formarea continuă de calitate a cadrelor didactice, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea metodelor de predare, integrarea noilor tehnologii, şi, ca un corolar, respectarea învăţământului centrat pe student„, susţine ANOSR.

Potrivit sursei citate, problemele cauzate de măsură ar fi atenuate dacă ar exista o sancţionare efectivă a cadrelor didactice care nu fac performanţă şi care au rezultate constant nesatisfăcătoare la diferitele evaluări. „În ciuda faptului că mecanismul legal există, în universităţi de foarte puţine ori se observă, în general, acţiuni concrete de sancţionare în baza unei metodologii (aprobate de Senat, conform legii), care să ţină seama, în acelaşi timp, în mod adecvat de evaluarea de către studenţi.

Limita de vârstă de 65 de ani încurajează, în primul rând, accesul tinerilor la cariera didactică universitară. Modernizarea universităţilor se face, fără îndoială, şi prin deschiderea carierei în învăţământul superior pentru tinerii cu rezultate, prin concursuri competitive care să atragă cei mai buni potenţiali candidaţi, atât pentru a preda, cât şi pentru a face cercetare în învăţământului superior„, subliniază ANOSR.

Reprezentanţii studenţilor menţionează statisticile furnizate de Ministerul Educaţiei, care arată că numărul de asistenţi universitari titulari a scăzut în perioada 2015-2019 cu 27% şi care evidenţiază şi mai puternic de ce accentul ar trebui pus pe creşterea intrării în sistem.

„O asemenea modificare ar bulversa şi mai mult parcursul profesional al tinerilor, rămaşi într-o incertitudine privind momentul în care ar putea fi primiţi în profesie. Mai mult decât atât, o universitate în continuă evoluţie, adaptare şi inovare ar presupune şi să nu existe funcţii de conducere ocupate „la infinit” de aceleaşi persoane, or proiectul de lege stimulează tocmai premisele acestei situaţii.

Astfel, Guvernul nu doar că nu doreşte revenirea la varianta prevăzută iniţial în lege, ba chiar intenţionează să elimine orice posibilitate din universităţi de a decide încetarea calităţii de titular la vârsta de 65 de ani, indiferent de prestaţia cadrului didactic, oferindu-i un drept exclusiv în a stabili continuarea activităţii în calitatea de titular până la vârsta de 70 de ani.

Nici măcar aparentele argumente ale Guvernului de oportunitate economică nu au cum să fie susţinute, câtă vreme veniturile din universitate a unui cadru didactic la vârsta de 65 de ani sunt, de regulă, peste 250% din veniturile unui asistent, în contextul în care un cadru didactic cu un titlu didactic inferior trebuie să desfăşoare şi mai multe activităţi didactice pentru îndeplinirea normei„, afirmă aceştia.

Potrivit ANOSR, Parlamentul trebuie să îndrepte această eroare propusă de Guvern şi să îşi orienteze, astfel, atenţia către alte iniţiative, apte să aducă o îmbunătăţire pentru educaţia terţiară din România.

„Pentru cadrele didactice care doresc să continue activitatea în mediul universitar, există varianta continuării în sistemul de plată cu ora. Pentru cadrele didactice care nu ar mai trebui să rămână în mediul universitar, vârsta de 65 de ani este o limită clară, în contextul nesancţionării anterioare, limită a cărei prelungire până la 70 de ani nu poate aduce nimic bun.

Tinerii sunt puşi în situaţia de a aştepta mai mult pentru a accede la o carieră universitară şi beneficiile economice sunt doar aparente. În contextul în care în concret neperformanţa nu este sancţionată, o politică de genul o poate doar prelungi”, a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedinte ANOSR.

ANOSR reuneşte studenţi din 19 centre universitare din întreaga ţară, din 30 de universităţi, atingând un număr de 111 de organizaţii membre, care luptă împreună pentru menţinerea în funcţiune a mecanismului mişcării studenţeşti.