Sistemul medical românesc, cel mai „bolnav” din UE

Sistemul de sănătate din România se luptă pentru a se reforma, iar dublarea salariilor cadrelor medicale poate fi considerată un început firav în contextul menţinerii corupției, a investițiilor insuficiente și a exodul personalului calificat, relevă datele unei analize „The Economist”.

Jurnaliştii britanici susţin că această plagă sufocă în mod constant accesul la servicii de calitate, România fiind în continuare la coada clasamentului UE din acest punct de vedere, conform indicelui Euro Health Consumer.

„Avem salarii mari, nu avem nevoie de mită. Lăsăm corupția să sufere, vă vom vindeca”, scrie pe un afiș aflat la intrarea în Spitalul de Urgență din Slatina, în timp ce cinci doctori zâmbesc încurajator cu stetoscopul înfăşurat pe gât.

Cu toate acestea, obiceiul adânc înrădăcinat specific românesc de a oferi mită pentru a primi îngrijire medicală este de notorietate. Îngrijorătoare sunt și sumele uriaşe de bani ce sunt spălate prin tranzacții cu furnizorii de echipamente și consumabile din spitale.

„The Economist” menţionează cazul Hexi Pharma, din anul 2016, când s-a descoperit că firma care furniza dezinfectanți pentru 350 de spitale publice îi dilua semnificativ cu apă. Şi nu degeaba! Potrivit unor rapoarte, unii directori ai unităţilor sanitare primeau comisioane consistente, de până la 30%.

Cel mai mic buget din Europa

Datele Eurostat plasează Romania pe ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un sistem medical mai slab decât Bulgaria, Albania, dar și în comparaţie cu țări din fosta Iugoslavie, precum Macedonia sau Muntenegru.

De asemenea, România a rămas, și în anul 2019, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății raportat la Produsul Intern Brut. În timp ce media țărilor UE pentru sănătate este de 9,6% din PIB, România alocă în 2019 doar jumătate din această medie – adică un procent de 4,84% din PIB.

„O creștere istorică”, în viziunea fostului ministru al Sănătății, Sorina Pintea. Bugetul sănătății din România rămâne în continuare și în urma unor țări din afara UE, precum Albania (6,8% din PIB), Macedonia (6,1%) și Muntenegru (5,9%).

Franța este țara UE cu cel mai mare procent alocat sănătății (11,5% din PIB), în timp ce media europeană este de 9,6%. Alături de Franța, în fruntea clasamentului se mai află Germania (11,3% din PIB) și Suedia (10,9% din PIB), în timp ce Letonia, Lituania, Luxemburg și România alocă cei mai puțini bani, raportat la PIB.

De asemenea, țări din afara Uniunii Europene alocă sănătății procente din Produsul Intern Brut mai mari decât România: Albania -6,8% din PIB, Macedonia – 6,1% din PIB și Muntenegru – 5,9% din PIB. (sursa: „Raportul Health at a Glance: Europe 2018”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD).

Șpaga și infecțiile din spitale, incurabile?

Nici un guvern post-decembrist de la Bucureşti nu a reuşit să construiască un spital de la zero, cu toate că UE a alocat fonduri 170 de milioane de euro în acest scop. Aşadar, vechile clădiri sunt adevărate bombe biologice cu ceas. Şi riscurile sunt la tot pasul.

În decembrie 2018, 39 de nou-născuţi au fost infectaţi cu o superbacterie rezistentă la antibiotice, ceea ce ce confirmă încă o dată în plus faptul că România are cea mai mare rată a infecţiilor intraspitaliceşti din Europa.

Stază temporară pentru hemoragia plecărilor masive din ţară

Deşi, în fiecare an, de pe băncile facultăţilor de medici ies mii de tineri absolvenţi, mulţi dintre ei aleg să-şi continue studiile post-universitare sau să profeseze în clinici şi spitale din străinătate. Din 2007, după aderarea la UE, din România au luat calea pribegiei pe alte meleaguri aproape 20.000 de doctori, care au preferat salarii mai bune şi condiţii decente de lucru cu pacienţii.

De altfel, potrivit statisticilor, un sfert din locurile de muncă din spitale sunt în continuare vacante, iar situaţia este cu mult mai dificilă în zonele rurale, criza lipsei de personal fiind de nerezolvat. Doar 10% din medici îşi desfăşoară activitatea în sate şi comune şi adesea se confruntă cu lipsa materialelor sanitare, dar şi cu un deficit de asistenţi medicali şi infirmiere.

În acest context, unul din patru români nu are acces la servicii medicale de bază, după cum admit şi autorităţile de Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti.

Şi totuşi, oficialii de la Bucureşti au încercat să rezolve probleme din sistem dublând salariile cadrelor medicale şi, în unele cazuri, au obligat personalul sanitar să semneze declaraţii pe proprie răspundere că nu vor accepta mita de la bolnavi. În plus, în luna iulie, fostul ministru al Sănătăţii făcea un anunţ neobişnuit: trimiterea unor pacienţi „sub acoperire” prin spitale pentru a semnala actele de corupţie.

Cu toate acestea, experţii sunt de părere că politicile din domeniu trebuie schimbate radical prin asumare politică, penbtru a putea atinge standardele unui act medical de calitate.