Ce semnificație a zilei de 23 august a fost ignorată de cărțile de istorie din perioada comunistă

23 august 1944 este ziua insurecției armate. Așa era prezentată în manualele de istorie înainte de 1989. Însă comunisții nu puneau accent și pe 23 august 1939, când Basarabia și Bucovina au fost cedate Uniunii Sovietice prin semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov.

Actul de la 23 august 1944 a marcat istoria României de după cel de al Doilea Război Mondial. Însă nici 23 august 1939 nu este o dată istorică de care să nu ne aducem aminte. Este ziua în care Germania și Uniunea Sovietică au semnat pactul de neagresiune, cu câteva zile înainte de declanșarea celui de al Doilea Război Mondial. Atunci Bucovina și Basarabia erau cedate sovieticilor. În iunie 1940, România primise deja ultimatumul pentru predarea administrației celor două regiuni către Stalin.

Începând cu 28 august 1940 armata și administrațiile române s-au retras din Basarabia și nordul Bucovinei, lăsând sub ocupație sovietică peste 50.000 de kilometri pătrați de teritoriu și o populație 3.776.000 de locuitori.

Și asta a fost doar începutul desmembrării României Mari din 1918. La 30 august 1940 România mai pierde aproape 44.000 de kilometri pătrați din teritoriu prin tratatul de la Viena, după ce nord-estul Transilvaniei este cedat Ungariei. O săptămână mai târziu, la 7 septembrie, Bulgaria a încorporat județele Durostor și Caliacra, în urma tratatului de la Craiova.

În aceste condiții România rămânea cu teritoriile ciopârțite. Era însă aliatul Germaniei, alături de care a participat începând din iunie 1941 la campania de pe frontul de est, împotriva Uniunii Sovietoce. Și asta până la 23 august 1944, când  Regele Mihai îl destituie pe Ion Antonescu de la conducerea statului și încheie armistițiul cu Uniunea Sovietică.

Un armistițiu care inițial a fost verbal, pentru că, oficial,  în primele ore ale declarației privind ieșirea României din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), noi eram atât inamicii Germaniei cât și ai Uniunii Sovietice.  În urma haosului creat peste 150.000 de soldați români au fost capturați de Armata Roșie pe frontul de est. În același timp, între 24 și 26 august nemții au bombardat Bucureștiul. Înțelegerile cu rușii au fost parafate abia în septembrie, însă actul de la 23 august începuse să fie folosit pentru consolidarea puterii comuniste și a poziției celor care cu sprijinul Uniunii Sovietice au preluat ulterior puterea. Iar până în 1989 cărțiele de istorie au acordat atenție, în special, doar acestor aspecte.

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 83/1944