Proprietarul Pescăriei lui Matei de la Agigea a deschis o nouă linie de business: colectarea și distribuția de scoici

Puțini antreprenori au riscat să facă in­vestiții în perioada de pandemie. Matei Datcu, de la Pescăria lui Matei, a deschis recent un centru de colectare de midii, iar investiția îi asigură o nouă linie de bu­si­ness, puțin exploatată în zona româ­nească a Mării Negre.

În fiecare dimineață, Matei Datcu (38 de ani) este pe mare. Își pune cizmele în pi­cioa­re, îmbracă pelerina galbenă de ploaie, își trage pe cap o căciulă cu ciucure și por­nește pe mare alături de echipele de pescari. Ajuns în larg, scoate din plase, alături de ceilalți pescari, coș după coș cu pește mă­runt. În special hamsie și șprot. Captura ajunge la propriul restaurant, iar surplusul este marinat sau afumat și distribuit apoi către pescăriile specializate, în special din zona județului Constanța.

Recent, Matei Datcu a adăugat o nouă ac­tivitate pescuitului de zi cu zi – colecta­rea și distribuția de scoici. „Scoicile le culeg scafandrii noștri, după care noi le spă­lăm, le ambalăm în saci și le etichetăm“, spune antreprenorul despre cea mai nouă linie de business pe care o derulează ală­turi de pescuitul clasic, restaurantul din Agigea de la malul mării și activitatea de takeaway de la Constanța.

Rețeta italo-română

Ideea de a face un centru de colectare și distribuție a scoi­cilor este mai veche. Matei Datcu s-a documentat încă din 2019 despre cum poate să deschidă o „scoicărie“, așa cum îi place lui să spună. A studiat legislația, a vorbit cu con­sultanți și anul acesta a reușit să por­nească afacerea. Investiția a fost de circa 300.000 de euro, bani din fonduri proprii. „Am comandat un catamaran de 12 metri unui inginer din Constanța, Rodion Târziu, iar toate echipamentele necesare colec­tării, spălării și ambalării scoicilor le-am adus din Italia“, detaliază Datcu.

Spune că a apelat la echipamentele itali­ene pentru că sunt de ultimă generație și sunt potrivite pentru activitatea pe care o face. Întreaga instalație de colectare a midiilor a fost omologată la Direcția Sanitară Veterinară și funcționează ca un centru plu­titor. Scoicile sunt aduse direct aici de sca­fandri, apoi sunt spălate și pregătite pen­tru a fi trimise pe piață. Pentru a ține scoi­cile vii, a cumpărat și o stație de filtrare la cherhana.

Vrea să dezvolte acest business și caută oameni care să se priceapă la pregătirea scoicilor pentru vânzare. Primește ajutor de la inginerul Mirel Crivăț, care între 2009 și 2016 a făcut midicultură la Marea Nea­gră, însă din cauza unor probleme birocratice afacerea a fost pusă pe butuci. În 2016, când a închis businessul, ajunsese la o pro­ducție de circa 20 de tone de scoici, care erau distribuite atât către restaurante, cât și către rețelele de retail.

Matei Datcu se gândește și el la înfiin­țarea unei ferme de midii, dar se plânge de aceeași barieră legislativă. Crede că, în final, va găsi o modalitate de a crește scoici în sistem de acvacultură. Dorința lui este ca pe piața locală să ajungă mai multe scoici din România, care acum este depen­dentă de importuri.

„Cele mai multe scoici sunt importate din Spania și din Chile“, spune Marian Cuzdrioreanu, președinte al Asociației Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Dis­tribuitorilor și Comercianților de Pește din România (RO-FISH) și proprietar al restaurantului cu specific pescăresc Victorița Pes­cărița.

Statistic, din totalul produselor de pește consumate de români, fructele de mare reprezintă între 7% și 10%.

Anul peștelui

În ceea ce privește afacerea lui Datcu, pescuitul a mers foarte bine în 2020. Restaurantul, în schimb, a funcționat mai greu din cauza restricțiilor. În aceste condiții, a pus la punct liniile de ma­rinat și afumat pește și a început să li­vreze către magazinele specializate. Spune că a reușit să livreze peste trei tone de șprot sărat doar în București. Anul acesta a ieșit și la sezonul de scrumbie și inten­ționează să pescuiască inclusiv calcan. Pentru asta a cumpărat cu 20.000 de euro o barcă performantă din Portugalia și a echipat-o cu un motor de 35.000 de euro. Și celelalte tehnici de pescuit, inclusiv la hamsie și șprot, au fost îmbunătățite, așa încât, în perioada pandemiei, accentul busi­nessului a fost pus pe activitatea de pescuit. Dar nu a lipsit nici dezvoltarea în online, care a generat creșteri și pe segmentul de livrări la domiciliu.

Segmentul de takeaway a fost dezvoltat în­cepând cu 2019, cu amenajarea unei bucătării de peste 100 de metri pătrați și a unui spațiu dedicat pentru livrări, la parte­rul unei case închiriate. Investiția în punc­tul de lucru dedicat livrărilor la domiciliu a fost de 120.000 de euro, acesta fiind utilat cu echipamente de ultimă generație. „Sunt momente când cârpeala te omoară“, justifică Matei Datcu investiția pe care a făcut-o în amenajarea spațiului, precizând că suma cea mai mare a fost înghițită de apa­ratura din bucătărie.

În paralel, a investit într-un site propriu și într-un mic dispecerat pentru preluarea co­menzilor. Intrarea pe segmentul livră­rilor a dus la o creștere a cifrei de afaceri pe 2019 la 3,03 milioane de euro, de la 2,6 mi­lioane de euro în 2018.

Pescăria lui Matei, afacere de familie

Pescăria lui Matei este o afacere care s-a dezvoltat în familie – bunicul și tatăl antreprenorului au fost șefi de pescărie. Absolvent al Facultății de Chimie Alimentară a Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, Datcu a fost sfătuit de tatăl său să nu se orienteze către piscicul­tură, pentru că a învățat de mic toate tai­nele meseriei de pescar și nu ar fi avut sens să repete ceea ce știa deja.

După cinci ani de facultate și alți doi de master, a ajuns inspector în Direcția Sa­ni­tară Veterinară. Se întâmpla în perioada 2007-2008, dar afinitatea pentru businessul la malul mării l-a făcut să se orienteze că­tre antreprenoriat.

„Aveam un mic bar sezonier pe plajă. Mama făcea ciorbă, iar eu puneam peștele pe grătar“, își amintește Matei Datcu. Din 2013, modelul de business s-a schimbat, odată cu deschiderea restaurantului de la Agigea.

Nu știa mai nimic despre afacerile din HoReCa și nu făcuse niciun studiu de piață. Intuise în schimb o oportunitate și a decis să-și asculte instinctul de om al mării pe care o vedea în fiecare dimineață de la fereastra cherhanalei în care locuia împre­ună cu familia.

Avantajul lui Matei Datcu este că își asi­gură singur materia primă. De pe mare aduce peștele pe care îl prinde cu propriii an­gajați, iar din zona Ostrov, de la balta Bu­geac, aduce pește de apă dulce, afacere care încă este gestionată de tatăl său. Mai mult, procesarea peștelui o face tot la cher­hana. Pune peștele la marinat și îl afumă în propria afumătoare.

Cu toate că a început de la zero businessul cu restaurantul, recunoaște că s-a do­cumentat „spionând“ afacerile similare din apropierea lui. A mers de mai multe ori la Po­pasul Pescarilor de lângă Olimp, des­chis în 1996 și considerat multă vreme unul dintre puținele restaurante cu speci­fic pescăresc de la malul mării. Tot pentru documentare, a trecut granița la bulgari și a mers la Dalboca, un loc frecventat de ro­mânii pasionați de meniuri pe bază de pește și fructe de mare.

S-a poziționat încă de la început la pre­țuri peste medie și a reușit să își creeze propria clientelă. Acum, odată cu res­tric­țiile impuse în domeniul HoReCa, s-a concentrat pe pescuit, iar noua linie de business îi duce afacerea la un nivel superior, chiar dacă materia primă o adună de pe fundul mării.

Ce, cât, unde

Piața locală de pește și fructe de mare a fost anul trecut de circa 120.000 de tone, jumătate din cantitate prove­nind din acvacultură.

• CONSUM. Românii sunt la coada Europei în ceea ce privește consumul anual de pește și fructe de mare, cu opt kilograme pe cap de locuitor, arată un studiu derulat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Alfredo Seafood.
• POTENȚIAL. Suprafața piscicolă totală din România exploatată de ferme în sistem de acvacultură este estimată la 80.000-100.000 de hec­tare.
• DELICATESE. Piața fructelor de mare din România este bazată în cea mai mare parte pe importuri și este estimată la peste 40 de milioane de euro. Cele mai vândute fructe de mare sunt creveții, urmați de scoici, calamari și caracatițe.
• FURNIZORI. Principalele țări din care este importat peștele comercia­lizat în România sunt Grecia, Bulgaria și statele nordice.

Acest articol a apărut în numărul 117 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Rauly