Parlamentul European cere creşterea masivă a asistenţei militare pentru Ucraina

Parlamentul European îndeamnă, într-o rezoluţie adoptată joi, statele membre UE şi alte ţări care sprijină Ucraina să îşi intensifice masiv asistenţa militară pentru această ţară, în special în domeniile solicitate de guvernul ucrainean.

Eurodeputaţii fac apel la toate ţările şi organizaţiile internaţionale să condamne fără echivoc aşa-zisele referendumuri din Ucraina şi încercarea Rusiei de a dobândi teritorii prin forţă.

În rezoluţia adoptată joi, cu 504 voturi pentru, 26 împotrivă şi 36 abţineri, eurodeputaţii afirmă că rezultatele aşa-ziselor referendumuri, desfăşurate sub ameninţarea armelor, pentru a anexa regiunile Doneţk, Herson, Lugansk şi Zaporojie sunt „nule şi neavenite” şi solicită statelor membre să adopte sancţiuni suplimentare severe.

Salutând curajului poporului ucrainean care îşi apără ţara şi valorile europene, eurodeputaţii îndeamnă statele membre ale UE şi alte ţări care sprijină Ucraina să îşi intensifice masiv asistenţa militară, în special în domeniile solicitate de guvernul ucrainean. Statele membre care mai ezită ar trebui să furnizeze partea care le revine din asistenţa militară necesară pentru scurtarea războiului, fac apel europarlamentarii.

Ameninţările recente ale Rusiei de a utiliza arme nucleare sunt iresponsabile şi periculoase, avertizează eurodeputaţii. Aceştia solicită statelor membre şi partenerilor internaţionali să pregătească un răspuns rapid şi decisiv în cazul în care Rusia lansează un atac nuclear asupra Ucrainei. Orice încercare a Rusiei de a prezenta atacuri asupra teritoriilor ocupate ca un atac asupra Rusiei şi, prin urmare, ca motiv pentru un atac nuclear, este ilegală şi lipsită de temei şi nu va descuraja UE să acorde în continuare asistenţă pentru a permite Ucrainei să se apere, menţionează textul votat.

Eurodeputaţii condamnă mobilizarea militară din Rusia şi măsurile care îi obligă pe rezidenţii teritoriilor ocupate temporar din Ucraina să se înroleze în cadrul forţelor armate sau auxiliare ale Rusiei, act interzis de cea de-a patra Convenţie de la Geneva. Pentru a menţine stabilitatea în Caucazul de Sud şi Asia Centrală, eurodeputaţii solicită, de asemenea, un sprijin sporit pentru ţările din regiune care s-au confruntat cu un aflux de cetăţeni ruşi, în special Georgia, Kazahstan, Uzbekistan, Armenia şi Kârgâzstan.

În ceea ce priveşte exploziile subacvatice de la conductele Nord Stream, eurodeputaţii afirmă că există tot mai multe „speculaţii că acestea ar fi fost rezultatul unui act coordonat şi deliberat din partea unui actor statal”.

Potrivit sursei citate de Agerpres, exploziile arată cât de periculoasă a fost politica creşterii dependenţei de combustibilii fosili ruşi şi că utilizarea energiei ca pe o armă s-a ridicat la un nou nivel. Rezoluţia invită statele membre să trateze cu prioritate protecţia infrastructurii europene critice, să îşi sporească rezilienţa la atacurile externe şi să sprijine în continuare rezilienţa partenerilor din Europa de Est şi din Balcanii de Vest.

În cele din urmă, deputaţii solicită înfiinţarea unui tribunal internaţional ad-hoc pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, „în cadrul căruia să fie urmăriţi penal Putin şi toţi funcţionarii civili şi militari şi aliaţii lor din Rusia responsabili de conceperea, lansarea şi desfăşurarea războiului din Ucraina”.