Oradea, cel mai sigur oraș din România

Oradea este considerat orașul cu cel mai ridicat grad de siguranță din România, fiind urmat de Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântu Gheorghe și Timișoara, potrivit unui studiu Storia.ro, site-ul de imobiliare al OLX.

Bucureștiul se situează abia pe poziția a noua, iar Ilfov ocupă locul al zecelea.

În coada clasamentului, orașele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puțin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călărași, Târgoviște, urmate de Vaslui, Piatra Neamț, Galați și Reșița.

În ceea ce privește, cartierele sau zonele cele mai sigure, la nivel național, acestea sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviației (București), Gheorgheni (Cluj-Napoca) și Racadău (Brașov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeșului (Reșita) și Bora (Slobozia).

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranță, fiind urmată de Crișana și București și Ilfov. La polul opus, Maramureș și Moldova au obținut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din țară.

În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraș și siguranța resimțită de cetățeni. Astfel, orașele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, orașele cu grad ridicat al siguranței au și un Produs Intern Brut ridicat și o rată a șomanului scăzută, de sub 4%.

Studiul privind siguranța care se bazează pe evaluările acordate de români orașelor și cartierelor în care locuiesc a fost realizat în colaborare cu agenția D&D Research și face parte dintr-un program amplu de cercetare, care se va desfășura pe tot parcursul anului 2017. Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieții, accesul la instituțiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curățenia și zgomotul din mediul urban, spațiile verzi, situația transportului public sau accesul la instituțiile educaționale.

La cercetarea Storia.ro au participat 93.532 de români din toată țara.

Sursă foto: Mediafax