Inflația în Germania a ajuns la 7,9% pentru anul 2022, arată cifrele oficiale. Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată în istoria postbelică a Germaniei, transmite Institutul Naţional german de Statistică Destatis.
Consumatorii germani s-au confruntat în 2022 cu cea mai rapidă creștere a prețurilor, în special la alimente și combustibil, din istoria republicii germane postbelice, arată cifrele oficiale publicate marți.
Cu toate acestea, rata inflației a scăzut semnificativ în decembrie, la 8,6%, după trei luni consecutive de 10% sau mai mult. Octombrie a fost vârful anului, cu o creștere de 10,4% față de aceeași lună din 2021.
Deși inflația a început să crească chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, rata din 2021 în Germania fiind de 3,1%, efectul războiului asupra prețurilor de consum a fost prea vizibil în cifrele lunare.
După ce s-a situat la 4,9% în ianuarie și la 5,1% în februarie, inflația a sărit peste 7% în martie (prima lună completă după invazia Rusiei din 24 februarie) și a rămas cel puțin la acest nivel pentru restul anului.
Fenomenul de creștere rapidă a inflației a fost mai mult sau mai puțin global în 2022, nefiind în niciun caz limitat la Germania sau Europa, deși UE și Germania, din cauza dependenței anterioare de exporturile de energie rusească, au plasat regiunea printre cele mai afectate.
Politicienii speră ca presiunile inflaționiste să se atenueze în 2023, dar își temperează și acest optimism.
Ministrul german al economiei, Robert Habeck, care a vorbit pentru die Welt în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, a declarat că speră ca până la sfârșitul anului 2023 rata să fi coborât în zona de 5%. El a avertizat, totuși, că cifra globală a anului va fi cel mai probabil mai mare.
Băncile centrale occidentale urmăresc o rată a inflației în jurul valorii de 2% și au crescut constant ratele dobânzilor – după aproximativ 15 ani la minime fără precedent – în încercarea de a descuraja unele cheltuieli și împrumuturi.
Pe lângă creșterea prețurilor la alimente și energie, problemele legate de lanțul de aprovizionare și penuria de produse de bază, multe dintre acestea putând fi puse pe seama efectelor secundare ale pandemiei COVID, au contribuit, de asemenea, la presiunile asupra prețurilor.