Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia încă din primul tur

Recep Tayyip Erdogan, președintele în exercițiu al Turciei, a fost proclamat de către autoritățile electorale drept învingător în alegerile prezidențiale de duminică, cu o „majoritate absolută” a voturilor valid exprimate, relatează Associated Press, citat de News.ro.

Scrutinul prezidențial și parlamentar de duminică, organizate cu mai mult de un an înainte de termenul stabilit inițial, marchează începutul unui regim care îi acordă lui Recep Tayyip Erdogan puteri consolidate în funcția de președinte al Turciei, în mandatul de cinci ani care urmează.

Erdogan a obţinut un scor de 52,5% după numărarea a 99% din buletinele de vot, iar alianţa dominată de AKP, partidul lui Erdogan, se clasează pe primul loc cu 53,61% în partea legislativă a scrutinului, potrivit agenţiei turce de presă de stat, Anadolu.

Rezultate neoficiale arată că cinci partide au trecut pragul de acces în Parlament: Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan, Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) şi Partidul Bun (centru-dreapta).

Citiți și: Rețeta perfectă a sărăciei: Cum a adus modelul comunist prăbușirea economiei Coreei de Nord și prosperitate Chinei

Victoria lui Erdogan în alegerile de duminică îi impune puterea şi mai mult, pentru că scrutinul marchează trecerea de la sistemul parlamentar, în vigoare, la un regim prezidenţial, în care şeful statului concentrează totalitatea puterii executive, în baza unui referendum parlamentar care a avut loc anul trecut. Criticii lui Erdogan îl acuză că vrea să monopolizeze puterea prin această reformă care suprimă total funcţia de premier şi îi permite preşedintelui să guverneze prin decrete.

Erdogan, care conduce Turcia de 15 ani (între 2003 și 2014, din funcția de premier, iar din 2014 – din fotoliul de președinte), şi-a savurat victoria, în noaptea de duminică spre luni, printr-un discurs ținut în fața câtorva mii de susţinători, reuniţi la Ankara, în faţa sediului partidului său. „Învingătorul acestor alegeri este democraţia, voinţa naţională. Învingătorul acestor alegeri este fiecare dintre cei 81 de milioane dintre concetăţenii noştri”, a subliniat Erdogan, în timp ce susţinătorii săi îl aclamau.

Citiți și: Creșterea și descreșterea Turciei în epoca Erdogan

Erdogan s-a impus drept liderul turc cel mai puternic după fondatorul Republicii, Mustafa Kemal, notează News.ro. El a transformat Turcia prin megaproiecte de infrastructuri, eliberând exprimarea religioasă şi a făcut din Ankara un actor diplomatic-cheie. Însă criticii săi îl acuză pe „Reis” (şef, n.r.), în vârstă de 64 de ani, de derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, urmată de epurări masive în rândul opozanţilor şi jurnaliştilor, care a provocat îngrijorări în Europa.

Principalul contracandidat, aproape o treime din voturi

Principalul său concurent, social-democratul Muharrem Ince, s-a clasat pe poziţia a doua în alegerile prezidenţiale, cu 30,7%, în vreme ce alianţa anti-Erdogan alcătuită din mai multe partide de opoziţie, în partea legislativă a scrutinului, a obţinut 34% din voturile exprimate, potrivit unor rezultate parţiale publicate de Anadolu.

„Victoria lui Erdogan este în mod incontestabil semnul marii sale popularităţi în rândul electoratului turc, mai ales a electoratului conservator din regiunile rurale din Anatolia, şi semnul rezistenţei sale în faţa unei opoziţii unite”, apreciază Jana Jabbour, potrivit News.ro, doctor asociat CERI/Sciences Po şi specalistă în Turcia.

Erdogan, care spera să-și crească șansele prin convocarea acestor alegeri în timpul stării de urgenţă, a fost însă afectat, în campanie, de degradarea situaţiei economice şi surprins de un salt al opoziţiei.

Muharrem Ince, un deputat combativ care a purtat culorile CHP (Partidul Republican al Poporului, laic) în alegerile prezidenţiale, s-a impus drept principalul rival al lui Erdogan în acest scrutin. Ice a adunat mulţimi în cele patru colţuri ale ţării şi a trezit o opoziție doborâtă de înfrângerile succesive.

Văzând în aceste alegeri utima lor şansă de a-l opri pe Erdogan în cucerirea unei puteri incontestabile, partide foarte diferite ca CHP – partidul social-democrat al lui Muharrem Ince, Iyi (naţionalist) şi Saadet (islamist) au format o alianţă fără precedent în alegerile legislative, cu sprijinul HDP (prokurd).

Campania electorală a fost marcată de o acoperire mediatică inechitabilă, în favoarea preşedintelui turc în exerciţiu, ale cărui discursuri au fost transmise în întregime de televiziuni.

Candidatul partidului prokurd HDP Selahattin Demirtas a fost nevoit să facă campanie dintr-o celulă, după ce a fost acuzat de activităţi „teroriste”, în 2016. Potrivit rezultatelor parţiale, Demirtas a obţinut 8% din voturile exprimate, iar partidul său a trecut pragul de 10% la nivel naţional, care-i permite să intre în Parlament.

Temeri de fraudare au fost mai mari în sud-estul Turciei, majoritar kurd.

FOTO: Mediafax