România nu mai poate miza pe un aport sporit al apei în producția de energie electrică în anii ce vin, în ciuda părerii încetățenite că avem potențial pentru ridicarea de noi și noi hidrocentrale.
De câțiva ani, apa este principala sursă de producție a energiei electrice din România. În 2019, spre exemplu, Hidroelectrica, producătorul cel mai mare de electricitate al țării, a livrat, din cele 208 centrale pe care le operează în România, aproape 16 TWh de energie electrică, adică aproape 27% din toată producția națională.
Europa a intrat în era verde, iar celebrul Pact Verde European (Green Deal), la care am aderat și noi, presupune renunțarea treptată la arderea combustibililor fosili în procesul de producție de electricitate în favoarea surselor regenerabile, în special apă, vânt și soare.
Unul dintre miturile larg răspândite este că România, chiar și după programul masiv de construire de baraje și hidrocentrale din perioada comunistă, încă are mult „spațiu“ pentru a folosi această resursă, apa, pe motiv că nu și-a epuizat nici pe departe potențialul hidroenergetic. În realitate însă, după schimbările din ultimele decenii, mai ales pe partea de legislație a mediului, lucrurile stau diferit. Potențialul hidroenergetic al României s-a limitat foarte mult și, de fapt, nu mai putem miza pe mari cantități de apă pentru a mai produce energie electrică. Și o spune chiar strategia energetică 2020-2030, recent elaborată.
„Conform schemelor de amenajare complexă concepute înainte de 1990, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca 40,5 TWh/an, din care circa 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potențial de cca 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4 TWh/an în centrale mai mici.“
Însă lucrurile s-au schimbat. Cităm din nou din strategie. „După anul 1990, dar mai ales după anul aderării României la Uniunea Europeană, utilizarea resurselor de apă a trebuit să țină cont de politicile promovate pentru protecția mediului. În domeniul hidroenergetic, aceste politici de mediu au avut impact asupra modului în care se poate valorifica potențialul natural, în principal prin conjugarea a două măsuri: adoptarea unor niveluri superioare pentru debitele de servitute/ecologice și stabilirea arealelor incluse în rețeaua Natura 2000. Practic, în anul 2018, față de anul 1990, s-au diminuat stocurile anuale de apă utile cu circa 20% și au fost blocate cele mai fezabile amplasamente pentru proiecte noi ca urmare a instituirii arealelor Natura 2000, care ocupă circa 22,5% din suprafața tuturor bazinelor hidrografice. Estimările actuale privind potențialul tehnico-economic amenajabil, diminuat în urma acestor reglementări pentru protecția mediului, arată că, față de cei 40,5 TWh/an energie estimată în 1990, în anul 2018 potențialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 27,10 TWh.“
Așadar, potențialul amenajabil este, de fapt, de doar 27 TWh. Hidroelectrica operează deja centrale care, conform documentațiilor tehnice, însumează 17,46 TWh/an. Aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor deținute de alți operatori, deci potențialul hidroenergetic care ar mai putea fi amenajat rămâne, din punct de vedere tehnic, de 10,3 TWh. Așadar, mult mai puțin decât am fost obișnuiți să credem.
Iar acest lucru se vede și în prognoza pe care a făcut-o guvernul în strategie. Dacă, la nivelul anului 2020, puterea instalată în centrale hidroelectrice este de circa 6.500 MW, peste 10 ani nu vor fi instalați în plus decât circa 1.100 MW în noi centrale hidro: puterea instalată prognozată este, pentru 2030, de 7.593 MW. Mult sub cât se estimează a fi capacități instalate noi în celelalte tehnologii regenerabile, după cum puteți vedea și în graficul din această pagină.
Totuși, Hidroelectrica, o companie controlată de stat, a anunțat un ambițios program de investiții, pentru perioada 2020-2025, de 26 de miliarde de lei, pe mai multe direcții: hidrocentrale clasice, eolian onshore și offshore, fotovoltaic, rețea de stații electrice. De departe cel mai mare proiect este complexul hidroenergetic Măcin, prin care compania vrea să construiască, pe segmentul exclusiv românesc al Dunării, o hidrocentrală cu o putere de doar 310 MW, însă parte a unui ansamblu mult mai complex de amenajare a fluviului, care costă nu mai puțin de 14 miliarde de lei.
„Am plecat de la niște analize mai vechi și dorim ca într-un termen nu foarte lung să dăm drumul la un studiu de fezabilitate detaliat care să respecte reglementările legislative, astfel încât acest proiect pe Dunăre, pe care v-am spus că mi-l doresc extrem de mult și care cred că va aduce României un aport semnificativ de energie hidro, pentru că nu mai sunt multe zone pe care le putem amenaja din punctul de vedere al potențialului hidro, să fie un proiect fezabil și, în măsura în care vom avea și sprijinul autorităților, acesta să fie unul dintre principalele proiecte de tranziție către o energie mai curată în România“, a declarat referitor la acest proiect directorul companiei, Bogdan Badea.
Relevant pentru situația noastră este acest enunț – „Nu mai sunt multe zone pe care le putem amenaja din punctul de vedere al potențialului hidro“. Înainte de a fi avansat costisitorul proiect Măcin, România a vrut să realizeze complexul Turnu Măgurele-Nicopole, care chiar a fost început, timid, în perioada comunistă. Însă, în final, discuțiile cu partea bulgară pentru acest proiect de 810 MW nu au mai avansat, din cauza dezinteresului vecinilor noștri bulgari, iar Hidroelectrica a trebuit să analizeze noi opțiuni.
România ar urma să construiască pe Someș, la Tarnița-Lăpuștești, o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP).
Acest articol a aparut în numărul 98 al revistei NewMoney
FOTO: Getty
Gigantul rus Gazprom a raportat pierderi nete de 629 miliarde de ruble (6,9 miliarde de…
Walmart, cea mai mare companii de retail din lume, a anunţat că își va închide…
Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) se situau la data de 30 aprilie…
Preşedintele francez Emmanuel Macron are un plan pentru evitarea unei morţi ”brutale” a UE şi…
Domeniul Regal Săvârşin nu se va deschide publicului în luna mai, ca până acum, ci…
Un proiect pilot inițiat de agenția de recrutare a personalului străin WORK FROM ASIA, prin…
Acest website folosește cookies