Cofondatorul unei minirețele de cafenele artizanale: „Potențialul este enorm”

Ce se întâmplă când se întâlnesc doi antreprenori cu afaceri în domeniul restaurantelor? Ia naștere un concept nou, complementar, cu venituri de trei mili­oane de lei în doar primul an de la intrarea pe piață.

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

Până în urmă cu doi ani, Dan Isai (32 de ani) și Marcelus Suciu (42 de ani) erau mai degrabă concurenți: amândoi sunt din Cluj-Napoca și au businessuri în domenii similare. Cel dintâi se numără printre cofondatorii SaladBox – al treilea cel mai mare lanţ de restaurante fast-food de pe piața locală, după McDonald’s şi KFC, cu 64 de unități –, iar cel de al doilea a pus bazele Marty Restaurants – cel mai mare lanț de restaurante din Cluj-Napoca, cu cinci localuri deschise. Însă între ei a intervenit cafeaua.

„Este o zicală: «Oamenii cu viziuni comune se găsesc, se adună și fac echipă bună». Așa a fost și cu Dan Isai“, poves­tește Marcelus Suciu. Și-au dat seama că pot construi un business împreună, mai ales că amândoi cred „în antreprenoriatul românesc ca unică soluție pentru viitorul țării“. Și au ales să dezvolte un concept de specialitate, bazat pe cafea. Așa a apă­rut, anul trecut, Narcoffee Roasters, locul care face parte din third wave craft coffee shops (cafenelele artizanale ale celui de-al treilea val – acestea pun accentul mai ales pe ori­ginea boabelor de cafea, prăjitul artizanal și prepararea cafelei).

Citește și: Secretele Iașiului: cum a ajuns un antreprenor român să facă bere belgiană în capitala Moldovei

Dacă primul val al cafelei a însemnat chiar popularizarea acesteia, cel de-al doi­lea a însemnat expansiunea sa prin intermediul marilor lanțuri de specialitate. Însă, pe măsură ce micile cafenele devin multinaționale, gustul cafelei este peste tot același. Iar cel de-al treilea val luptă tocmai pentru transparentizarea originilor cafelei și pentru un control al fiecă­rui parametru care contribuie la prepararea produsului final (de la culegerea bo­bu­lui de cafea, procesul de extracție, la calitatea apei, temperatură sau timpul de măcinare). De aceea, pentru Dan Isai și Marcelus Suciu marea provocare este „de a fi mari, dar, în același timp, să rămâ­nem mici; să fim puternici, dar să nu ne pierdem sufletul, să fim relevanți pe întreaga piață, dar, în același timp, atenți la fiecare detaliu“.

Din totalul pieței locale de cafea, esti­mată la circa 450-500 de milioane de euro, cafeaua de specialitate reprezintă circa 3-5%, potrivit datelor Narcoffee. „Poten­țialul de creștere este enorm, deoarece con­sumatorii încep să prindă gustul boabelor de cafea proaspăt prăjite“, mai spune Marcelus Suciu.

STOP CADRU. Dar pentru a pune pe picioare afacerea aveau nevoie de un barista foarte bun. L-au cooptat în echipă pe Marius Nica, campion național și inter­național în latte art și aflat în Top 10 World Cup Taster în 2016. În urmă cu zece ani însă, Marius Nica era ajutor de barman la Marty Restaurants. „A fost apoi o perioadă în care Marius și-a urmat pasiunea pentru cafea și a fructificat-o prin numeroase cursuri de barista și par­ticipări la diverse campionate națio­nale și mondiale“, povestește Marcelus Suciu. Cei doi antreprenori au văzut în el șansa de a aduce ceva nou pe piața autohtonă, astfel încât, în prezent, Marius Nica, este res­ponsabil de obținerea cafelei de specialitate din diferite colțuri ale lumii, ale­ge­rea boabelor și prăjirea cafelei.

Între idee și prima cafenea deschisă la Cluj-Napoca au trecut șase luni și o in­ves­tiție de o jumătate de milion de euro. Producătorii de cafea au fost aleși din șapte țări cunoscute pentru calitatea so­iu­rilor cultivate, printre care Costa Rica, Honduras, Rwanda, Nicaragua și Kenya. „Am degustat cafele din recolte proaspete și am avut șansa să analizăm mostre de la câte două ferme producătoare din fie­care țară. Procesul de achiziționare al ca­felei este cu  totul aparte“, explică Suciu. Boabele sunt procurate verzi, iar pră­jirea are loc în prăjitoria proprie, ceea ce le permite să aibă un control mai mare asupra calității finite a bobului de cafea.

Între timp au ajuns la afaceri de 650.000 de euro, patru cafenele (dintre care una este „to go“) în București și Cluj-Napoca, și o alta în regim de franciză, la Praga. Cu toate că anul trecut sperau să ajungă la șase unități, drumul spre creștere nu este neapărat ușor. „Selectarea locațiilor este extrem de importantă pentru noi. Eva­luăm multe locații din diferite orașe și purtăm negocieri cu proprietari de spații, însă acest proces este unul extrem de riguros și, uneori, mai anevoios“, mai explică antreprenorul.

Cu toate acestea, cei doi antreprenori vor să inaugureze anul acesta încă patru unități proprii (două în București și două în Cluj-Napoca). Simultan, sunt în nego­cieri pentru a deschide în franciză cel puțin șase unități. Pe harta lor sunt Lyon, Milano și Londra, Praga – unde vor o a doua unitate –, dar și Los Angeles și Boston – unde își imaginează două sau trei cafenele. Selectarea francizaților nu este o muncă ușoară (anul trecut, de pildă, ar fi vrut să deschidă o cafenea și în Algeria, însă discuțiile nu s-au mai concretizat), iar piața din Statele Unite, mult mai dez­voltată pe această nișă, va fi o adevărată provocare. „Acest lucru ne obligă să ridi­căm ștacheta și să venim cu un concept de business competitiv“, punctează Marcelus Suciu, fără a da alte detalii, pentru moment. Totuși, pentru a nu dilua calitatea dorită de ei, echipele de barista au parte de pregătire, francizații trec și ei prin traininguri, iar calitatea cafelei este în permanență monitorizată.

Deocamdată, pentru ca aceste planuri să devină realitate, investițiile din acest an se ridică la peste două milioane de euro. Dar, așteaptă și o dublare a veniturilor în acest an, ceea ce înseamnă că ar depăși milionul de euro în doar doi ani de la lansarea conceptului. Pentru următorii trei ani și-ar dori alte opt cafenele proprii (cinci în România și trei în afara țării), dar și o rețea de 15 unități în franciză – cu un ritm anual de deschidere între trei și cinci locații noi. Însă, indiferent de locul în care s-ar afla toate aceste unități, cafeaua trebuie să fie la cele mai înalte standarde. „Fără siropuri, fără artificii, fără gust ars, fără pretenții“.

Bob cu bob

Concurența pentru Dan Isai și Marcelus Suciu vine atât de la businessuri mici, locale, cât și de la marile lanțuri internaționale.

• Origo. Mihai Panfil, barista de profesie, și asociatul său Bogdan Nicolae au deschis în 2013, pe strada Lipscani, din București, un coffee shop care are ca punct central cafeaua de specialitate, proaspăt prăjită, adusă din diverse colțuri ale lumii.
• M60. Răzvan Crișan propunea în 2015 un concept avangardist, pe o străduță din zona Piața Romană, București: o cafenea cu design scandinav, cafea de specialitate, unde nu se fuma, pentru a nu se altera calitatea cafelei. Atunci, cei doi au fost catalogați drept niște „ciudați“.
• Starbucks. Cel mai cunoscut lanț de cafenele din întreaga lume este prezent pe piața locală din 2007, când a deschis prima cafenea în centrul comercial Plaza România, din Capitală. Astăzi, rețeaua are 38 de cafenele în toată țara. La începutul anului, Starbucks a deschis și prima cafenea drive thru din România, în centrul comercial Militar Shopping.
• McDonald’s. Lanțul american a înțeles de câțiva ani potențialul cafelei și a lansat în 2010 și în România conceptul McCafé. În prezent, rețeaua are 28 de cafenele.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney