Secretele Iașiului: cum a ajuns un antreprenor român să facă bere belgiană în capitala Moldovei

Dacă am fi în povestea lui Ion Creangă, capra ar da lapte și ar avea trei iezi. În povestea de mai jos, născută tot în Moldova, capra noastră are bere și, deo­camdată, cinci iezi.

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

„Dacă îți dorești ceva cu adevărat, tot uni­versul contribuie pentru realizarea acestui vis“, scria Paulo Coelho într-una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale, „Alchimistul“. Dacă și-ar putea rezuma toată viața la o singură propoziție, aceasta ar fi cea mai potrivită pentru Ionel Păsă­rică, ieșeanul care a pariat cu el însuși că poate face cea mai bună bere arti­zanală din Moldova. Și poate chiar din țară. De aceea, i-a dat și un nume care ră­mâne în memorie, vrei nu vrei: Capra Noastră.

Dar începuturile nu sunt (mai) nicio­dată atât de simple. În 2016, când s-a hotărât să mai investească „în ceva“, antreprenorul ieșean era deja implicat în alte două businessuri: import-export de vinuri și consultanță în domeniul gazelor naturale. A decis să parieze pe bere arti­zanală, după ce vreo jumătate de an a studiat mai multe idei de afaceri. Sim­țea că este momentul pentru creșterea pe această nișă, numai că „la început a fost un coșmar“. „M-am trezit că am comandat instalația, aveam locul, dar nu știam să fac berea“, mărturisește el. Investise deja 400.000 de euro și nu voia să intre pe piață cu un produs care să nu aibă căutare. Așa că a început să caute un specialist. S-a uitat mai întâi că­tre Germania, o țară cu tradiție în producerea berii, însă a ajuns la concluzia că gus­turile nemților pentru bere nu s-ar po­trivi cu cele ale românilor.

Citiți și: Moldova și ciudățeniile ei: cea mai săracă regiune a dat cea mai mare afacere românească

Capra noastră: filiera belgiană. Cum avea doi prie­teni belgieni – Bart Stase și Jan Stappaerts –, a decis să-i cheme în ajutor. Ei l-au pus în legătură cu un maestru berar din raiul berii artizanale, însă nu înainte de a testa care este apetitul localnicilor pentru un astfel de produs. „M-au întrebat câți locui­tori are județul Iași și le-am spus că circa 600.000. Și ei au făcut un calcul rapid și mi-au zis că trebuie să fie cam 20 de micro­berării aici. Dar nu era niciuna“, povestește antreprenorul. Să fii primul într-o piață reprezintă un avantaj indiscu­tabil, însă și riscurile sunt pe măsură – piața româ­nească a berii artizanale este în continuare mică, repre­zen­tând mult sub 1% din vân­ză­­rile totale. Pe o piață care s-a ridicat la  peste două miliarde de euro în 2016, ro­mânii preferă în continuare berea la PET, care reprezintă mai mult de jumătate din vânzări, arată Asociația Berarii României.

Citiți și: Cine este antreprenoarea care produce la Fălticeni sute de perdele și produse cu motive populare românești

Întâlnirea româno-belgiană a fost una providențială. „Am vorbit doar o jumătate de oră, nu ne știam înainte, dar eu sunt o per­soană care se decide rapid“, spune maestrul berar Raymond De Saegher, fost cameraman de televiziune vreme de 30 de ani. Belgianul, care a urmat timp de cinci ani o școală care l-a pregătit în arta pre­pa­rării berii, are de câțiva ani și o micro­be­rărie în apropiere de Bruxelles. Iar concu­rența este una acerbă: peste 180 de produ­că­­tori (marile nume, dar și mi­­croberării sau nanoberării), la doar zece mili­oane de locuitori. Acolo face bere „la co­mandă“, în special pentru evenimente. „Sunt mulți părinți care vin să își creeze o bere pentru nașterea unui copil. Și stăm și facem berea împreună. Am făcut chiar și bere ca măr­turie pentru nunți“, povestește el.

Odată ce au bătut palma, cei doi au început să studieze piața. Au testat berile locale și au observat obice­iurile de consum. De Saegher a fost impresionat de faptul că, în ba­rurile care vând atât beri autohtone, cât și din import, cea mai mare parte a consumatorilor preferă brandurile străine, contrar afinității (declarate a) ro­mânilor pentru mărcile de produse locale. Departe încă de nivelul din Vest, piața berii artizanale a în­ceput să crească în ultimii ani și să intre în atenția consumatorilor români prin branduri precum Zăganu, Nem­țeana sau Hop Hooligans.

Citiți și: O fostă actriță și-a găsit rolul în business: face un milion de euro pe an din prăjituri și plăcinte

Și ar mai fi de amintit și orientarea ma­rilor producători către berea artizanală – cum ar fi revitalizarea brandului Azuga, aflat în portofoliul Ursus Breweries și produs într-o microberărie în Germania, dar și lansarea, tot pe segmentul premium, a berii Timișoreana nepasteurizată. O miș­care similară au mai făcut în 2017 și cei de la URBB (Tuborg), pentru lansarea Skol ne­pas­teurizat. „Ar fi bine dacă în următorii ani ar fi mai mulți competitori. E mai bine să poți alege între 20 de beri românești ar­ti­­zanale, decât din trei. Așa ar fi mai mulți oameni interesați să guste“, punc­tează maestrul berar.

Capra noastră: împotriva curentului. La finalul investigației lor de piață, au ajuns la concluzia că „românilor le place berea blondă și dulce“. Numai că au decis să meargă încă o dată împotriva curentului și să pro­ducă beri după rețete belgiene, adică mai amare și mai închise la culoare. De ce Capra Noastră? Fiindcă, într-o lume în care există o tensiune mocnită între marii pro­ducători și berarii artizanali, ei au vrut să se concentreze doar pe berea lor. Iar pe ușile microberăriei din Iași au ieșit până acum cinci iezi, cu nume pe mă­sură: Capra Noastră Albă, Vagablonda Triplă, Brună Seara, Saison și IPA (Indian Pale Ale – un sotiment de bere caracterizat prin arome de citrice sau florale). Deo­cam­dată, berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 de litri, însă Ionel Păsărică ia în calcul și alte ambalaje, dar și alte sortimente de bere. „E mai interesant decât mi-am imaginat să fac bere în România“, spune belgianul.

Ieșeanul împarte acționa­riatul firmei cu cei trei belgieni (Stase, Stappaerts și De Saegher), el deți­nând 50%. După intrarea bel­gienilor în afa­cere, a mai investit încă 100.000 de euro în echipamente și într-o mașină de transport. Dar dacă instalațiile din mi­croberărie erau gata să fie pornite în decembrie 2016, iar discuțiile cu belgienii s-au finalizat în ianuarie 2017, primele beri au ieșit pe piață abia la jumătatea anului trecut. „A durat șase luni până să obținem autorizațiile pentru a putea func­ționa în re­­gulă“, rezu­­mă antreprenorul. Cu șase luni de producție efectivă, esti­mează că în 2017 a avut veni­turi de 325.000 de euro.

Extrapolând, fabricarea berii artizanale înseamnă în primul rând răbdare și timp, căci procesele sunt mai meticuloase și mai îndelungate decât pentru berea de volum. Procesul de fabricare a berii du­rează aproape două luni și jumătate, de la pre­gătirea ingredientelor până la etiche­tare și punerea în cutii pentru a fi distri­buită. Capra Noastră are o capacitate maximă de producție de 5.000 de litri pe lună, dar încă nu au ajuns la acest nivel. De remarcat că nu îi interesează o pre­zență exhaustivă în marile lanțuri de retail, de­oarece se tem de o scădere a cal­i­tății în momentul în care ar crește volumele de producție, și astfel, spun ei, s-ar mai pierde și din caracterul de bere artizanală.

De altfel, în berărie lucrează practic trei oameni: Ionel Păsărică, alături de soție și un contabil. Cât despre Raymond De Saegher, el vine câte o săptămână pe lună la Iași pentru a verifica procesele și a discuta noi rețete. Deocamdată, Capra Noastră se vinde doar în câteva unități de specialitate din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timi­șoara, Iași, Suceava și în HoReCa, dar și pe două site-uri care vând bere. În retailul mare, sunt prezenți în hiper­marketul Au­chan Iași și în Carrefour-ul din bulevardul Barbu Văcărescu din Ca­pitală. „Distribuția tot noi o facem“, spune românul.

Pentru anul în curs ar vrea să achizi­țio­neze un teren mai mare, pentru a des­chide un showroom unde să facă degustări de bere și, eventual, chiar și food pairing. Nu dă nicio estimare pen­tru vân­zările din 2018, recunos­când că nu au experiența unui an întreg de pro­duc­ție și vânzare pentru a da o prog­noză rea­listă. Berea să fie bună! Că pofta vine de la sine.

ROMÂNII ȘI BEREA

Piața berii în România a depășit în 2016 două miliarde de euro, cu un volum de 15,8 milioane de hectolitri, potrivit Asociației Berarii României.

• Branduri locale. Consumul de bere în România păstrează un caracter profund național, mai bine de 97% din brandurile comercializate fiind mărci produse local, importurile reprezentând doar 3%.
• Cantitate. Românii sunt atipici în ceea ce privește preferințele pentru consum, fiind lideri în Europa la consumul de bere la PET (cu toate că acesta a înregistrat un ușor declin anul trecut, însă tot reprezintă aproape jumătate din vânzările totale). Astfel, berea din segmentul de preț mediu reprezintă majoritatea vânzărilor, arată și datele Euromonitor. În aceste condiții, românii beau mai degrabă bere acasă, în timp ce liderii absoluți la consumul de bere – cehii – preferă barurile.
• Premium. Segmentul berii premium prinde încet cotă de piață și în România, odată cu apariția unor producători de bere artizanală cum ar fi cei de la Zăganu, dar și datorită creșterilor veniturilor populației, care se reorientează și spre brandurile mai scumpe. Cu toate acestea, gama premium nu depășește deocamdată 1% din vânzări.

Acest articol a fost documentat la Iași.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney