CNIPMMR: Noul program de guvernare crește presiunea pe mediul de afaceri

Noul program de guvernare modifică politicile fiscale și crește presiunea asupra mediului de afaceri, avertizează Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru companiile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale, anunță Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale Uniunii Europene, afectând direct volumul exporturilor.

În plus, mai spun cei de la CNIPMMR, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, această taxă nefiind deductibilă și împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

”Impozitul pe venitul global (care ar înlocui impozitul pe gospodărie din anteriorul program de guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili, dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice, în condițiile în care nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România”, spun reprezentanții CNIPMMR.

Pe de altă parte, creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic, fiind, spun cei de la CNIPMMR, ”imperios necesar” ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. ”Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia, se arată în comunicatul CNIPMMR.

Sursă foto:  Mediafax