Tendința de apreciere arătată de leu în ultima perioadă este rezultatul unor evoluții favorabile, dar „sezoniere“, toamna aducând în general vești proaste pe acest front.
După episoade de volatilitate orientate preponderent în sensul deprecierii monedei naționale, o consecință a tensiunilor generate de război, dar și a mișcărilor de capital rezultate în urma „scumpirii“ dolarului, leul a înregistrat, începând cu prima parte a lunii iulie, o ușoară, dar persistentă, tendință de apreciere.
Acesta a fost rezultatul suprapunerii a trei efecte favorabile pe partea de cerere, care au făcut ca moneda națională să aibă la casele de schimb valutar un curs mai bun decât cel calculat de Banca Națională a României (BNR), în general cel mai favorabil.
Un prim element care a dus la aprecierea leului a fost întoarcerea în țară a românilor care lucrează în străinătate, după cum a explicat și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a raportului asupra inflației din august. „Considerăm că este o situație tipică de vară, e vorba și de românii care vin de Sfânta Mărie“, a comentat Mugur Isărescu, cursul vrând „să se ducă sub 4,9 lei/euro“, lucru care s-a și întâmplat câteva zile mai târziu.
Impactul reîntoarcerii acasă a românilor de peste granițe nu este deloc neînsemnat, în special dacă analizăm dimensiunea remiterilor medii din ultimii ani, de multe ori substanțial mai mari decât nivelul investițiilor străine directe. Iar euro sau dolarii trimiși în țară reprezintă o veste bună pentru deficitul de cont curent, deoarece se traduc printr-o creștere a cererii pentru lei. Doar în primele patru luni din 2022, românii din străinătate au trimis acasă echivalentul a peste 1,7 miliarde de euro. În 2020, primul an de pandemie, valoarea remiterilor a scăzut cu circa 7,7%, la 4,87 miliarde de euro. Anul trecut a urcat la 5,6 miliarde de euro, nivel-record al ultimilor 12 ani.
O altă evoluție „sezonieră“ care a contribuit la evoluția favorabilă a leului în lunile de vară este vânzarea recoltei de grâu, în special în actualele condiții, în care prețul cerealelor este foarte ridicat, ceea ce a dus și la creșterea cererii de lei.
Un al treilea factor care a acționat în sensul întăririi leului a fost reîntoarcerea investitorilor străini pe piața locală a titlurilor de stat. Dacă, în 2020, ponderea titlurilor de stat emise pe piața locală – deci în lei – de Ministerul Finanțelor și deținute de non-rezidenți urcase la 21%, aceasta s-a prăbușit la 16,6% în 2021 și a scăzut la 16% la începutul acestui an, înainte de a urca din nou în a doua parte a anului.
Pe 10 august, Ministerul Finanțelor a împrumutat de pe piața internă o sumă semnificativă, de aproximativ 5,1 miliarde de lei, în cadrul a două emisiuni de obligațiuni. Acest lucru a dus la o apreciere a monedei naționale de la un curs de 4,92 la 4,90 de lei pentru un euro într-o singură zi. Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că „o mare bancă occidentală a făcut un plasament masiv în titluri de stat românești“, adăugând că investitorii străini și-au recâștigat încrederea în România și au reînceput să contribuie în mai mare măsură la finanțarea deficitului bugetar.
Acest lucru este o veste bună pentru curs, dar și pentru nevoile în creștere de finanțare ale statului român. Având în vedere că, la sfârșitul lunii martie, expunerea sectorului bancar local pe titluri de stat era de 22,9% din active, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, capacitatea băncilor de a împrumuta și mai mult statul ar putea fi limitată.
De asemenea, accentuarea conexiunii dintre sistemul bancar și cel public „adâncește o serie de vulnerabilități structurale“, avertizează oficialii băncii centrale, în cel mai recent raport asupra stabilității financiare, astfel încât „eventuale evoluții nefavorabile în unul dintre aceste sectoare pot avea un efect de contagiune asupra celuilalt“.
Statul trebuie să împrumute peste 145 de miliarde de lei în acest an, dintre care peste 31 de miliarde de lei prin emisiuni pe piețele financiare internaționale, în valută, un alt „sprijin“ oferit monedei naționale. Analiștii au precizat că un mod mai eficient prin care statul poate contribui la stabilitatea monedei naționale ar fi atragerea de fonduri europene, bani care nu generează deficit bugetar.
În pofida aprecierii din această perioadă, observată în varii măsuri și în anii precedenți, pe o perioadă mai lungă de timp, evoluția leului pare să fie mai degrabă de depreciere. „Pașii mărunți“ făcuți de moneda națională în această direcție și fluctuațiile semnificativ mai reduse pe care le înregistrează în raport cu alte monede din regiune sunt o consecință a politicilor BNR, guvernatorul explicând că leul joacă rolul unei „ancore de încredere“ în rândul populației, care este foarte sensibilă la evoluția sa, chiar dacă ponderea românilor cu credite în euro a scăzut semnificativ.
„Am avut două crize mari, una sanitară și una energetică, legată de criza geopolitică. În România nu există multe ancore la care să se uite publicul și să-și păstreze un gram de încredere. Asta ne mai trebuia, când am avut o așa explozie a prețului la energie, să scăpăm de sub control cursul de schimb“, a comentat Mugur Isărescu.
Guvernatorul se referă la impactul pe care nivelul leului îl are asupra inflației, deoarece importurile mari ale României determină o creștere a prețurilor atunci când moneda națională se depreciază.
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în iulie, la 15%, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Și, deși acest lucru ar trebui să reprezinte o veste bună, deoarece indică faptul că vârful inflației a fost lăsat în urmă, în iunie, cifrele au fost mai slabe decât anticipau analiștii.
În literatura de specialitate, cursul de schimb este cunoscut drept „prețul prețurilor“, deoarece joacă un rol important în nivelul acestora, în special într-o economie deschisă precum cea a României. „În România, prețul banilor, care este rata dobânzilor, nu are aceeași importanță în ochii românului precum are cursul de schimb“, a mai precizat Mugur Isărescu.
Prețul prețurilor este extrem de important, având în vedere decalajul uriaș dintre importurile și exporturile de bunuri, mărfuri, dar și servicii ale României. În primul semestru, deficitul balanței comerciale, diferența dintre mărfurile importate și exportate, s-a ridicat la 15,4 miliarde de euro, cu 4,7 miliarde de euro mai mult decât deficitul din primul semestru al anului trecut.
Serviciile au reușit să compenseze doar parțial acest deficit uriaș, fiind la rândul lor afectate de minusul de 1,4 miliarde de euro generat de turism (plecările românilor în concedii în străinătate).
Prin urmare, contul curent al balanței de plăți, indicator care măsoară poziția economiei locale în raport cu restul lumii, a înregistrat un deficit de 12,3 miliarde de euro, în creștere cu peste 70% față de aceeași perioadă din 2021. Iar aici se vede mai bine ca oriunde de ce leul are slabe șanse de a se întări „fundamental“ față de euro. Dacă ne uităm la anii anteriori, toamna a „corectat“ aproape întotdeauna evoluțiile din sezonul cald.
Tendința de depreciere pe termen mediu a leului este una universal acceptată de specialiștii din România.
Acest articol a apărut în numărul 146 al revistei NewMoney.
FOTO: Laszlo Raduly
Turcia le-a transmis aliaţilor că va susţine candidatura premierului Mark Rutte pentru a fi următorul…
Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pentru restructurare în valoare de 95,3 milioane EUR…
Peste jumătate dintre părinţii care au plecat din România pentru a munci în străinătate nu…
Biroul Electoral Central a stabilit, luni, prin tragere la sorţi, ordinea de pe buletinele de…
Garanti BBVA lansează chatbot-ul de ultimă generație, GIA, conceput pentru a îmbunătăți experiența clienților și…
Glovo a realizat o analiză privind cele mai comandate produse de către români pentru masa…
Acest website folosește cookies