Ce trebuie să știe angajatorii care vor să-și monitorizeze angajații la locul de muncă

Monitorizarea angajaților se va face după noi reguli.

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză românului concediat, acum zece ani, pentru că folosea internetul de la serviciu în scopuri personale. Totodată, Regulamentul General de Protecție a Datelor cu Caracter Personal (GDPR) are noi reguli, mai restrictive, care trebuie respectate de către firmele care vor să-și monitorizeze angajații la birou, atenționează Ecaterina Maria Burlacu, senior associate în cadrul casei de avoctură PeliFilip.

Astfel, implementarea oricăror sisteme de supraveghere video, de monitorizare a corespondenței electronice, instalarea mijloacelor de monitorizare a autovehiculelor, dar mai ales implementarea oricăror mijloace automate de monitorizare a performanței profesionale a angajaților vor trebui revizuite cu atenție înainte de intrarea în vigoare a GDPR, mai precizează specialista PeliFilip. Sancțiunile ce pot fi aplicate de autoritatea competentă se apropie de cele aplicate de Consiliul Concurenței: până la 4% din cifra globală de afaceri sau 20 de milioane de euro, oricare din acestea este mai mare.

Iată câteva instrucțiuni privind monitorizarea angajaților:

• Informarea în avans a angajaților despre o eventuală monitorizare; ideal este ca în Regulamentul Intern să se regăsească o descriere a posibilelor scenarii în care o monitorizare ar intra în discuție;
• Restricționarea absolută a folosirii de către angajați a mijloacelor de comunicare electronică în interes personal nu poate restrânge la zero dreptul la viața privată al angajatului. Acest drept nu încetează să existe, indiferent de restricțiile impuse de angajator;
• Existența unei politici interne foarte clare și stricte în ceea ce privește monitorizarea angajaților, mai ales prin mijloace electronice greu detectabile de către angajat;
• Pregătirea unei analize temeinice a alternativelor mai puțin intruzive luate în considerare în atingerea scopului pentru a evita pe cât posibil folosirea unor mijloace de monitorizare;
• Limitarea monitorizării în timp și spațiu și mai ales limitarea accesului angajatorilor la informații concrete legate de aspecte precum conținutul adreselor web accesate, conținutul comunicărilor, localizarea în spațiu în afara orelor de program;
• Limitarea accesului la informația care rezultă în urma unei monitorizări și distrugerea acesteia de îndată ce nu mai este necesară pentru scopul avut în vedere;
• Asigurarea posibilității angajatului de a opta pentru deconectarea în anumite situații de la mijloacele de monitorizare (mai ales în cazul monitorizării autovehiculelor).

La începutul lunii septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză lui Bogdan Mihai Bărbulescu, un salariat român concediat în 2007, după ce a fost monitorizat în timp ce folosea internetul, la serviciu, în scopuri personale. Potrivit comunicatului CEDO, „autoritățile naționale (române) nu au protejat în mod corect dreptul lui Bogdan Mihai Bărbulescu la respectarea vieții și a corespondenței sale private și astfel nu au asigurat un echilibru just între interesele în cauză”, arată Agerpres.

FOTO: Mediafax