În privinţa acestui subiect, partea japoneză poartă discuţii cu responsabilii Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), pentru a se stabili cine va suporta cheltuielile generate de această decizie de ultim moment.
„Este fără precedent, aşa că nu există proceduri definite”, a explicat Gakuji Ito, directorul executiv pentru planificare şi finanţe din cadrul Comitetului de organizare Tokio-2020.
Din totalul de 1.350 miliarde yeni, 597 miliarde vor fi acoperite de municipalitatea din Tokio, 603 miliarde de comitetul de organizare, iar 150 miliarde de guvernul central.
Buget de rezervă pentru situaţii neprevăzute
Potrivit ultimei versiuni a bugetului olimpic, reţetele generate de sponsorizare şi vânzarea biletelor depăşesc 30 miliarde de yeni, valoare estimată anterior.
Acest lucru compensează, potrivit organizatorilor, o creştere a cheltuielilor prevăzute pentru transport şi securitate, precum şi pentru lupta împotriva căldurii.
Există, totodată, o rezervă de 27 miliarde de yeni pentru a face faţă eventualelor urgenţe, precum catastrofele naturale.
Aceste conturi au generat însă o polemică în arhipelagul nipon, Comisia de audit din Japonia estimând la 1.060 miliarde yeni (aproximativ 9 miliarde de euro) cheltuielile efective ale statului, între candidatură şi atribuire, din 2013 şi până în 2018.
„Definirea costurilor legate de Jocuri este uşor diferită de a noastră”, a replicat Gakuji Ito, potrivit Agerpres.
La ora actuală, bugetul pentru Jocurile Olimpice de la Paris, din anul 2024, se ridică la 6,8 miliarde euro, dintre care 1,5 miliarde provenind de la statul francez.