Dedicată aniversării celui de-al doilea an de la apariția revistei, Gala NewMoney 2018 a reunit la Hotelul Intercontinental din București, oameni de afaceri de top, dar și discuții memorabile privind mediul de business autohton, într-un an cu o mare încărcătură istorică.
Acest articol a apărut în numărul 54 (3 – 16 decembrie) al revistei NewMoney
Data de 22 noiembrie 2018 a fost marcată de două evenimente importante pentru revista NewMoney, în contextul în care publicația noastră a împlinit doi ani. Tot acum, am sărbătorit alături de antreprenori de top din mediul de business autohton, invitați să asiste la ultima ediție din acest an a caravanei naționale „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“. Este vorba despre un proiect special, demarat în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL).
Lansată la finalul anului trecut în București, seria de evenimente organizate de NewMoney și RBL a ajuns de-a lungul lui 2018 în Iași, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Constanța și Cluj. Lipsa forței de muncă cu care se confruntă antreprenorii din toate domeniile, educația precară sau absorbția fondurilor europene sunt doar câteva dintre temele de discuție din cadrul evenimentului, iar principalele idei ale vorbitorilor se regăsesc în paginile următoare.
În cea de-a doua parte a galei organizate pe 22 noiembrie la Hotelul Intercontinental au fost premiați cei mai apreciați antreprenori ale căror povești de business au apărut în paginile NewMoney în decursul acestui an.
Premiile au fost acordate în funcție de voturile cititorilor noștri. Nominalizații au fost împărțiți în trei categorii care țin de dimensiunea businessului și două categorii speciale unde au fost premiate antreprenoarele și afacerile de familie.
Prima categorie, „Rising Star“, a numărat 18 nominalizări. Aici s-au încadrat acei antreprenori care au afaceri sub un milion de euro, iar cele mai multe voturi au mers către Cristi Ignat, fondatorul agenției de marketing digital Canopy. În cea de-a doua categorie, „Challenger“, s-au situat acei antreprenori care au reușit să aibă afaceri până în zece milioane de euro. Din 14 nominalizări, cel mai votat om de afaceri a fost investitorul în serie din domeniul IT Sergiu Drăgănuș, fondatorul CryptoCoin Pro.
Totodată, în categoria „Leader“, unde s-au încadrat acei antreprenori cu afaceri de peste zece milioane de euro, cel mai votat businessman a fost Nicolae Căpușan, fondatorul Sun Garden Golf & Spa Resort, care după un start ezitant în business la începutul anilor ’90 a devenit un nume de 25 de milioane de euro în domeniile imobiliare și turism. La categoria „Businesswoman“, cea mai populară femeie de afaceri a fost Iulia Cucurezeanu, fondatoarea afacerii Pizza Station, în vreme ce premiul la secțiunea „Family“ a mers către Liviu și Daniela Apolozan, fondatorii companiei DocProcess.
Măriuca Talpeș, cofondator Bitdefender și CEO Intuitext
Nicolae Căpușan, proprietar SunGarden Golf & Spa Resort
Dragoș Anastasiu, fondator Eurolines
― Florin Madar, CEO Temad
„Noi nu am avut o problemă cu fluctuația forței de muncă, pentru că ne-am plătit oamenii nu doar în boomul economic, ci și în criză. Ne-am tratat mereu oamenii ca pe oameni și am avut grijă să simtă că aparțin unei organizații.“
― Dragoș Petrescu, președinte City Grill și vicepreședinte RBL
„Sunt mulți români frumoși care muncesc extraordinar de bine pentru țările din Vest. Ce putem face? Sunt foarte multe soluții, pornind de la educație, dar și de la salariu, sistemul medical și mediul în care este tratat angajatul.“
Iulian Stanciu, CEO eMAG
― Radu Savopol, fondator 5 To Go
„De curând, la o expoziție mondială din zona HoReCa, mi-a făcut cafeaua un robot. Nu-mi doresc așa ceva. Businessul meu se bazează pe oameni și pe interacțiunea de dimineață la o cafea.“
― Tatian Diaconu, CEO Ceetrus
INFRASTRUCTURĂ
1. Construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal
2. Trecerea infrastructurii utilitare la următorul nivel: eficientizarea energetică
3. Găsirea unor soluții mai simple decât autostrăzile pentru descongestionarea traficului
4. Modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și cealaltă jumătate a României să se bucure de aceleași condiții
5. Absorbția integrală a fondurilor europene destinate proiectelor de autostrăzi din România
6. Dezvoltarea infrastructurii aeriene
7. Construirea unui pod peste Dunăre și conectarea nordului cu sudul regiunii Sud-Est
8. Creșterea gradului de folosire a banilor publici pentru infrastructură
9. Introducerea de servicii integrate în transportul în comun din București (RATB + Metrorex)
10. Achiziția de vehicule exclusiv electrice pentru transportul în comun
11. Construirea de piste pentru bicicliști și benzi speciale pentru transportul în comun, în locurile din marile orașe unde acest lucru este posibil
12. Modernizarea centurii Bucureștiului și a marilor orașe
13. Construcția liniei de metrou București-Otopeni
14. Construirea unor parcări verticale automate, pentru care ar fi necesară o suprafață foarte mică de teren
15. Confiscarea mijloacelor de locomoție neomologate care îngreunează traficul pe marile artere de circulație
16. Aplicarea strictă a legii în cazul incendiilor provocate de proprietarii de terenuri agricole după strângerea recoltelor
17. Reducerea zonelor de risc în traficul rutier prin amplasarea unor indicatoare adecvate și repararea semafoarelor defecte: România este „campioană“ europeană la accidente rutiere mortale
18. Descentralizare și regionalizare: alocarea de fonduri autorităților locale pentru proiecte mari de investiții
19. Determinarea autorităților să „lupte“ pentru atragerea de investiții
20. Realizarea unui „inventar“ al forței de muncă, pentru a identifica specificul fiecărei regiuni și a atrage țintit investitori
21. Dezvoltarea regiunilor pe industrii, similar landurilor germane
22. Crearea tuturor tipurilor de parteneriate: public-privat, public-public, privat-privat
23. Realizarea de investiții teritoriale integrate pe fonduri europene
24. Realizarea procesului de regionalizare, astfel încât proiectele să poată fi depuse direct la Bruxelles
25. Accent pe atragerea investitorilor români, nu doar a celor străini
26. Consolidarea managementului turistic pentru dezvoltarea acestei industrii cu potențial uriaș
27. Fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare
28. Îmbunătățirea culturii antreprenoriale: trebuie să învățăm să ne vindem mai bine
29. Eliminarea concurenței neloiale atât între companiile private, cât și între cele private și cele de stat
30. Integrarea unor indicatori de performanță și de bune practici în businessurile private
31. Transformarea neajunsurilor României în oportunități pentru potențiali investitori
32. Stimularea investițiilor autofinanțate
33. Creșterea ponderii pe care investițiile o au în PIB
34. Folosirea digitalizării pentru a trece la nivelul următor
35. Dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare
36. Identificarea tendințelor principale și orientarea businessurilor către viitor
37. Identificarea unor povești de brand pentru România
38. Utilizarea maximală a fondurilor europene în toate sectoarele în care pot fi atrase
39. Respectarea unui deficit bugetar de maximum 3% pentru a reduce decalajul față de țările UE
40. Stimularea angajaților prin programe culturale la serviciu: aducerea de echipe de artiști la birou. În felul acesta pot fi crescute și veniturile artiștilor
SOCIETATE & POLITICI
41. Promovarea unei culturi a meritocrației: generațiile viitoare trebuie să învețe că succesul se câștigă doar prin muncă
42. Recrutarea unor specialiști în rândul decidenților de politici publice
43. Implicare: nu ne oprește nimeni să umplem golurile acolo unde statul nu are capacitatea să o facă
44. Monitorizarea activității administrației publice: urmărirea contractelor și denunțarea neregulilor
45. Informatizarea, acolo unde este cazul, a bazelor de date ale administrației centrale și locale și, în plus, corelarea acestora pentru a simplifica formalitățile birocratice.
46. Readucerea în țară a oamenilor valoroși plecați în străinătate
47. Corelarea politicilor publice cu indicatorii economici: sunt inutile șocurile salariale care distorsionează piața forței de muncă
48. Eliminarea corupției din mediul privat: nu există corupție de stat fără complicitatea privaților
49. Dezvoltarea unui agregator de integritate, în care să fie trecute toate companiile cu practici îndoielnice
50. Clarificarea și uniformizarea legislației locale, astfel încât businessurile să poată fi replicate în mai multe zone ale țării
51. Promovarea unor soluții de tip blockchain pentru trans-parentizarea întregii economii
52. Reevaluarea Legii sponsorizării astfel încât aceasta să permită companiilor să se implice în proiecte legate de educație
53. Salvarea satelor românești prin coagularea comunităților rurale în jurul unui proiect de anvergură
54. Promovarea onestă a României peste hotare, într-o manieră modernă și atractivă pentru străini
55. Sprijinirea tinerilor cărora nu le e frică să se lanseze în business
56. Impulsionarea prezenței la vot și găsirea liderilor de mâine
57. Încurajarea continuității unor proiecte de anvergură
58. Reformarea sistemelor de sănătate și de educație pentru a încuraja repatrierea românilor plecați peste graniță
59. Numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului doar prin concurs, fără intervenția politicienilor
60. Sancționarea progresivă, până la retragerea licenței de emisie, a televiziunilor care dezinformează
61. Coagularea tinerilor în asociații care să încurajeze cercetarea, arta și cultura
62. Adaptarea fiscalității în funcție de specificul fiecărui domeniu, pentru a detensiona piața forței de muncă
63. Îmbunătățirea calității vieții prin acces facil la informație, educație și sănătate
64. Schimbarea modului de gândire în sensul concentrării mai mult pe realizări și mai puțin pe eșecuri
65. Alocarea unor bugete locale pentru cercetare și dezvoltare – banii ar putea merge la tinerii care creează aplicații pentru îmbunătățirea vieții orașelor
66. Găsirea unor soluții pentru aducerea medicilor în comunitățile izolate măcar o dată pe săptămână.
67. O mai mare implicare a Bisericii în sănătate (mai ales pe zona de îngrijire) și educație
68. Demolarea într-un termen de cel mult șase luni de la emiterea unei sentințe definitive a construcțiilor ridicate fără autorizație
69. Înăsprirea pedepselor și aplicarea strictă a legii pentru nerespectarea planurilor urbanistice
70. Încurajarea e-learning în zonele cu acces dificil
71. Găsirea unor metode pentru a putea plăti legal competențe care să fie atrase în administrație
72. Rezolvarea ecartului dintre recompensă și răspundere în administrație (la nivel înalt)
73. Implicarea în politică la nivel individual
74. Introducerea obligativității votului
75. Alocarea unor bugete locale pentru dotarea cu computer tomograf a spitalelor înainte ca banii să fie cheltuiți pe flori sau pe statui
76. Sprijinirea financiară a sportului de masă în centrele de copii și juniori înainte ca administrația locală să finanțeze echipe de seniori din ligile inferioare
77. Acordarea de pensii speciale doar pentru invalizii de război și pentru urmașii militarilor căzuți în luptă
78. Reducerea numărului de modificări ale Codului Fiscal: restricția ca acesta să poată fi schimbat o dată la cel mult patru ani
79. Eliminarea posibilității ca pedepsele pentru acte de corupție să poată fi suspendate
80. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere până la capătul procesului, pentru protecția mediului
81. Înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea normelor privind gestionarea substanțelor toxice și a deșeurilor industriale
EDUCAȚIE
82. Crearea unor programe de educație financiară – aproape jumătate din populația României nu are cont bancar
83. Reorientarea educației tehnice de la teorie către practică
84. Concentrarea pe informații pertinente: renunțarea la sfaturile lui „tanti Aglaia“
85. Educarea viitoarei generații de antreprenori prin implicarea celei care a „dovedit“ deja
86. Realizarea unor investiții în parteneriat public-privat pentru instruirea forței de muncă
87. Selectarea candidaților școlilor profesionale după alte criterii decât mediile mici din formele de educație precedente
88. Atragerea forței de muncă din străinătate și prin crearea unor programe de formare
89. Deschiderea de școli private de meserii
90. Găsirea unor soluții inedite pentru criza forței de muncă, precum angajarea deținuților
91. Aplicarea Legii educației naționale, care stipulează că pentru finanțarea acestui sector se alocă din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din Produsul Intern Brut.
92. Simplificarea programei școlare și punerea accentului pe creativitate și anticipare, nu pe stocarea de informație
93. Crearea unei legături între mediul de business și sistemul de educație, pentru o mai bună anticipare a meseriilor viitorului
94. Creșterea implicării la nivel individual (atât oameni, cât și companii) în educație
95. Organizarea unor vizite prin care elevii să cunoască viața din companiile private
96. Insuflarea interesului pentru tehnologie încă din școală
97. Transformarea bibliotecilor fără abonați în centre tehnologice sau modernizarea lor
98. Organizarea de cursuri pentru formarea unor specialiști capabili să atragă fonduri europene
99. Dotarea școlilor cu toalete în interiorul clădirii, nu în curte, și finalizarea lucrărilor de reparații înainte de începerea anului școlar
100. Conștientizarea importanței pe care o are protejarea mediului și educarea copiilor în acest spirit
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
Gigantul rus Gazprom a raportat pierderi nete de 629 miliarde de ruble (6,9 miliarde de…
Walmart, cea mai mare companii de retail din lume, a anunţat că își va închide…
Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) se situau la data de 30 aprilie…
Preşedintele francez Emmanuel Macron are un plan pentru evitarea unei morţi ”brutale” a UE şi…
Domeniul Regal Săvârşin nu se va deschide publicului în luna mai, ca până acum, ci…
Un proiect pilot inițiat de agenția de recrutare a personalului străin WORK FROM ASIA, prin…
Acest website folosește cookies