Când vom ști cât de mult lemn a dispărut din pădurile din România

Interesul ridicat pentru obţinerea de informaţii despre resursele forestiere ale României a dus la realizarea Inventarului Forestier Național. Comunitatea Forestierilor din România va expune starea pădurilor în perioada 2013-2018, pe 7 decembrie, când va prezenta rezultatele celui de-al doilea ciclu al IFN.

Datele obținute au la bază cercetări statistice de mare anvergură, derulate în cicluri de câte 5 ani, prin verificarea în teren a suprafeței fondului forestier, a volumului de masă lemnoasă și starea pădurilor în acest interval de timp, dar mai ales prin analiza sustenabilității valorificării resurselor forestiere evidențiată de raportul dintre creșterea pădurii și volumul „dispărut” din păduri.

Rezultatele celui de-al doilea ciclu al IFN vor fi prezentate pentru prima dată în detaliu de către reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi care se desfășoară pe 7 decembrie 2018, la Hotel Epoque București, cu începere de la ora 10:00. Acest eveniment este organizat de Fordaq România– Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

O analiză Fordaq Romania arată că volumul „disparut” din păduri a atins un maxim în perioada anilor 2011-2014, a scăzut mult în anii 2015-2016 (Radarul Pădurilor), apoi a scăzut și mai mult in 2017 (Inspectorul Pădurilor, intensificarea controlului). Cât de mult a scăzut acest volum „dispărut” nu vom ști niciodată cu exactitate pentru fiecare an – având în vedere că IFN-ul poate identifica doar medii multianuale.

În 2013, România exporta aproape 2 milioane de metri cubi de cherestea de rășinoase, în timp ce importurile de buștean și cherestea erau practic inexistente. Astăzi importăm 3 milioane de metri cubi de lemn rotund de rășinoase la care se adaugă importuri de 0,3 milioane de metri cubi de cherestea. Pe de altă parte, exporturile de cherestea de molid abia dacă mai ating 0,7 milioane de metri cubi de cherestea.

În industrie, volumele de lemn tăiat ilegal care mai pot intra sunt minime: la marii procesatori nu intră nimic fără acte, iar dintre micile gatere a rămas doar 1 din 5.

În biomasa pentru energie, volumul intrat este foarte mic, în jur de 1 milion de metri cubi, acestă industrie fiind una  slab dezvoltată in Romania.

Nu rămane decât piața lemnului de foc, dar cât poate absorbi și aceasta? Anul acesta vedem că 1 milion de metri cubi consumati mai puțin de către industrie au făcut ca piața lemnului de foc să fie saturată. Industria lemnului din România s-a contractat în 2018, afectată de prețurile peste nivelurile internaționale ale resursei în România.

Cu sigurantă, datele Inventarului Forestier National – Ciclul II vor arăta o stare bună a pădurilor, așa cum au arătat și datele primului ciclu.

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi propune o analiza de ansamblu a informațiilor oferite de IFN despre pădurile din Romania, punerea rezultatelor obținute prin IFN într-un cadru profesional și utilizarea acestora pentru strategii și politici eficiente pentru sectorul forestier.

Până la prezentarea rezultatelor IFN, pentru o referință externă asupra faptului că în România avem unul dintre cei mai mici indici de recoltare a masei lemnoase din Europa, vă invităm să folositi o aplicație globală de monitorizare a pădurilor, dezvoltată de către Google- Google Forest Watch-, rezultând hărți care arată evolutța în timp a acoperirii cu păduri, cu rezoluții care pot fi crescute până la detaliu. România este între cele mai albe zone pe hartă, lucru care  ne arată că România iși valorifică într-o măsură foarte mică resursele de lemn. Spre deosebire de noi, multe țări pornesc de la realitatea că lemnul este o resursă regenerabilă care trebuie valorificată cât mai bine, inclusiv din punct de vedere al luptei cu schimbările climatice.

Foto: Mediafax