BNR are suspiciuni de spălare de bani în sistemul bancar: 16-17 bănci, implicate într-o ”tranzacție ciudată”

Nicolae Cinteză, director în Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), a anunțat miercuri că face verificări ”la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată” legată de o operațiune de spălare de bani și a anunțat un dosar deschis de DIICOT, transmite Agerpres.

Mai mult, Cinteză a anunțat că din cele 16-17 bănci vizate, ”cel puţina una pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste costuri să fie închise”.

Cinteză a explicat că e vorba despre implicarea băncilor din România în tranzacții făcute pentru diverşi clienţi externi sau cu sume provenite din străinătate din fraude.

DIICOT și BNR anchetează mai multe bănci

”În momentul de față facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată, tranzacție al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.r.) către Asociația Română a Băncilor. E inițiată deja o acțiune acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus miercuri Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din Banca Centrală.

„Ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înţeleg cum vin şi se deschid o sumedenie de conturi. Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă, un avocat. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi în spatele lor şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acţionar tot pe cineva din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare”, a adăugat Nicolae Cinteză.

El a precizat că în acest caz acuzaţia care vine de la firme de avocatură este că băncile nu au aplicat normele de cunoaştere a clientelei şi tranzacţiile s-au făcut prin încălcarea acestor norme.