Consumul de tutun poate creşte riscul de dezvoltare a depresiei şi schizofreniei, conform unui studiu recent realizat în Marea Britanie.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Bristol a analizat date prelevate de la 462.690 de persoane cu descendenţă europeană şi a obţinut dovezi conform cărora consumul de tutun a crescut riscul de depresie şi schizofrenie. În plus, cercetarea a dovedit că persoanele care suferă de astfel de afecţiuni au o predispoziţie mai mare pentru fumat.
Studiul a fost publicat în revista de specialitate „Psychological Medicine”, în acceaşi zi cu apariţia unui raport al organizaţiei Action on Smoking and Health (ASH). În raport, semnatarii fac apel la sporirea măsurilor adoptate pentru a-i ajuta pe fumătorii care suferă de afecţiuni psihice să renunţe la consumul de tutun.
Potrivit ASH, anul trecut, 78.000 de persoane din Anglia au decedat ca urmare a fumatului, principala cauză a reducerii cu 10-20 de ani a speranţei de viaţă în cazul persoanelor cu afecţiuni psihice. ”Indivizii cu afecţiuni psihice sunt deseori ignoraţi în cadrul eforturilor noastre de reducere a prevalenţei fumatului, ceea ce conduce la inechităţi în domeniul sanitar”, a declarat doctor Robyn Wootton, cercetătoare la Universitatea din Bristol.
”Studiul nostru demonstrează că ar trebui să facem toate eforturile pentru a preveni iniţierea fumatului şi pentru a încuraja încetarea fumatului din cauza consecinţelor asupra sănătăţii mintale şi a celei fizice”, a adăugat specialista.
Documentul citat de Agerpres relevă că prevalenţa fumatului în rândul persoanelor care suferă de afecţiuni psihice este cu 50% mai mare comparativ cu populaţia generală. Studii anterioare cu privire la această asociere nu au putut stabili dacă este vorba despre o relaţie cauză-efect. Raportul ASH a fost finanţat de Serviciul de Sănătate Publică din Anglia (Public Health England).
Potrivit Ann McNeill, copreşedinte al Mental Health and Smoking Partnership, ”a-i ajuta pe oamenii cu afecţiuni psihice să renunţe la fumat este cel mai bun mod de a-i ajuta să trăiască mai mult”. ”Deşi am observat că rata fumatului a scăzut dramatic pentru populaţia în ansamblu în ultimele patru decenii, nu am observat acelaşi declin în cazul persoanelor cu afecţiuni psihice”, a precizat McNeill. La începutul acestui an a fost publicat în British Journal of Psychiatry un studiu care prezintă dovezi conform cărora consumul de tutun creşte riscul de tulburare bipolară.
Fumatul e deja o epidemie globală, principala cauză de mortalitate care poate fi evitată, omorând anual peste 7 milioane de oameni, conform Organizației Mondiale a Sănătății, care avertizează într-un raport recent că moda ţigărilor electronice a devenit un real pericol pentru sănătatea publică, în contextul în care în lume sunt 1,1 miliarde de fumători convenţionali şi 367 de milioane de fumători de ţigări electronice.
În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. În plus, fumatul afectează aparatul vascular, expunerea la fum de țigară e cel mai important factor de risc modificabil pentru afecțiunile alergice și respiratorii, iar fumătorii au un risc mai mare de a muri de tuberculoză, de a avea disfuncție erectilă și infertilitate.
În ultima ediție a DSM (manualul de diagnostic al tulburărilor mintale), dependența de nicotină este numită tulburare de consum a tutunului și e definită ca un consum problematic al tutunului, care duce la stres semnificativ, manifestat prin următoarele simptome, în ultimele 12 luni:
Sevrajul reprezintă simptomele (fizice și psihice) care apar atunci când se întrerupe sau reduce brusc cantitatea unei substanțe de care ești dependent.
De îndată ce corpul tău nu mai este afectat de fumat, va începe să se vindece în decurs de 20 minute, reparând apoi, în timp, răul cauzat de nicotină şi alte substanţe nocive.
Dupa 20 minute
Tensiunea arteriala si pulsul revin la normal.
Circulatia sangelui se imbunatateste, mai ales la maini si picioare.
Dupa 8 ore
Nivelul de oxigen din sange revine la normal si riscul unui infarct de miocard scade.
Dupa 24 ore
Monoxidul de carbon iti paraseste corpul.
Plamanii incep sa elimine mucusul si alte resturi.
Dupa 48 ore
Felicitari. Corpul tau nu mai contine nicotina. Ai observat cum s-au ameliorat gustul si mirosul?
Dupa 72 ore
Respiri mai usor. Ai mai multa energie.
Dupa 2-12 saptamani
Circulatia s-a imbunatattit in tot corpul.
Este mai usor acum sa faci exercitii fizice.
Dupa 3-9 luni
Capacitatea plamanilor s-a marit cu pana la 5-10%. Tusea, gafaitul si haraitul au disparut.
Dupa 1 an
Riscul unui infarct de miocard s-a injumatatit, in comparatie cu al unui nefumator.
Dupa 5-10 ani
Riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemanator cu cel al unui nefumator.
Dupa 15 ani
Riscul de cancer pulmonar este acum la jumatate din cel al unui nefumator. Riscul de boala de inima este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodata.
În cazul ai încercat și anterior să te lași de fumat, dar fără succes, încearcă să identifici ce te-a încurcat atunci și găsește-i o rezolvare, recomandă specialiştii citaţi de portalul stopfumat.eu.
Alege-ți cu atenție ziua Z – ziua din care nu mai fumezi nici o țigară. Pregătește-te cu grijă: asigură-te că este o zi ușoară pentru tine, poate o zi de odihnă sau de concediu, când șansele să te nimerești într-o situație stresantă sunt reduse. La femei, spre exemplu, este indicat să nu îți alegi o zi din perioada premenstruală.
Asigură-te că ai tot ce îți trebuie pentru a înlocui țigările și dozează-ți fumatul în zilele anterioare astfel încât, în ziua aleasă, să nu mai ai țigări care să te tenteze. Ceea ce poţi face până la Ziua Z este fumatul ca scop în sine:
Dacă diferiţi stimuli din viaţa noastră asociaţi cu fumatul declanşează nevoia de o ţigară prin condiţionare, atunci obiectivul este de-condiţionarea comportamentului de a fuma de activităţile şi contextele de viaţă cotidiene.
Există un lucrupe care îl poţi face în acest sens: alegerea unui nou loc pentru fumat în care să se practice fumatul ca scop în sine. Astfel, vei fuma DOAR în noul loc pentru fumat: în afara casei sau a locului de muncă.
Pare foarte greu de făcut, dar cu cât ne asigurăm că ne este mai greu, cu atât ne vom decondiţiona mai repede:
Noul loc trebuie să fie cât mai greu accesibil şi mai inconfortabil:
De câte ori te afli în contexte care îţi activează nevoia psihologică de a fuma, fumezi, nu te abţii. Dar doar în noul loc de fumat!
Este strict interzis să asociezi fumatul cu orice altă activitate: cafea, citit, vorbit sau jucat la telefon!
În timp ce fumezi, se recomandă să-ţi centrezi atenţia pe senzaţiie fiziologice inconfortabile produse de fumat: uscăciunea gurii, disconfortul faringian, dureri de cap, ameţeala, tahicardia sau palpitaţiile, etc.
FOTO: Pixabay/Getty
Inspectorii sanitari veterinari au controlat în ultima săptămână din luna aprilie peste 3.200 de unităţi…
România participă cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice la un exerciţiu multinaţional…
Legea privind energia eoliană offshore va intra în vigoare în data de 30 mai, a…
Ministerul Finanţelor a publicat Ghidul schemei de 2,25 miliarde lei pentru investiţii majore în industriile…
Catedra de profesor de Fizică a preşedintelui Klaus Iohannis de la Colegiul Naţional „Samuel von…
Cotaţiile futures la cacao s-au prăbuşit, pierzând până la 27% în doar două zile, iar…
Acest website folosește cookies