Ţi-ai aprins ţigarea? Ai șanse mari să devii depresiv și schizofrenic

Consumul de tutun poate creşte riscul de dezvoltare a depresiei şi schizofreniei, conform unui studiu recent realizat în Marea Britanie.

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Bristol a analizat date prelevate de la 462.690 de persoane cu descendenţă europeană şi a obţinut dovezi conform cărora consumul de tutun a crescut riscul de depresie şi schizofrenie. În plus, cercetarea a dovedit că persoanele care suferă de astfel de afecţiuni au o predispoziţie mai mare pentru fumat.

Cât de nociv este tutunul pntru sănătarea mintală

Studiul a fost publicat în revista de specialitate „Psychological Medicine”, în acceaşi zi cu apariţia unui raport al organizaţiei Action on Smoking and Health (ASH). În raport, semnatarii fac apel la sporirea măsurilor adoptate pentru a-i ajuta pe fumătorii care suferă de afecţiuni psihice să renunţe la consumul de tutun.

Potrivit ASH, anul trecut, 78.000 de persoane din Anglia au decedat ca urmare a fumatului, principala cauză a reducerii cu 10-20 de ani a speranţei de viaţă în cazul persoanelor cu afecţiuni psihice. ”Indivizii cu afecţiuni psihice sunt deseori ignoraţi în cadrul eforturilor noastre de reducere a prevalenţei fumatului, ceea ce conduce la inechităţi în domeniul sanitar”, a declarat doctor Robyn Wootton, cercetătoare la Universitatea din Bristol.

Citește si

”Studiul nostru demonstrează că ar trebui să facem toate eforturile pentru a preveni iniţierea fumatului şi pentru a încuraja încetarea fumatului din cauza consecinţelor asupra sănătăţii mintale şi a celei fizice”, a adăugat specialista.

Documentul citat de Agerpres relevă că prevalenţa fumatului în rândul persoanelor care suferă de afecţiuni psihice este cu 50% mai mare comparativ cu populaţia generală. Studii anterioare cu privire la această asociere nu au putut stabili dacă este vorba despre o relaţie cauză-efect. Raportul ASH a fost finanţat de Serviciul de Sănătate Publică din Anglia (Public Health England).

Potrivit Ann McNeill, copreşedinte al Mental Health and Smoking Partnership, ”a-i ajuta pe oamenii cu afecţiuni psihice să renunţe la fumat este cel mai bun mod de a-i ajuta să trăiască mai mult”. ”Deşi am observat că rata fumatului a scăzut dramatic pentru populaţia în ansamblu în ultimele patru decenii, nu am observat acelaşi declin în cazul persoanelor cu afecţiuni psihice”, a precizat McNeill. La începutul acestui an a fost publicat în British Journal of Psychiatry un studiu care prezintă dovezi conform cărora consumul de tutun creşte riscul de tulburare bipolară.

Un viciu criminal: 70 de români mor zilnic din cauza fumatului

Fumatul e deja o epidemie globală, principala cauză de mortalitate care poate fi evitată, omorând anual peste 7 milioane de oameni, conform Organizației Mondiale a Sănătății, care avertizează într-un raport recent că moda ţigărilor electronice a devenit un real pericol pentru sănătatea publică, în contextul în care în lume sunt 1,1 miliarde de fumători convenţionali şi 367 de milioane de fumători de ţigări electronice.

În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. În plus, fumatul afectează aparatul vascular, expunerea la fum de țigară e cel mai important factor de risc modificabil pentru afecțiunile alergice și respiratorii, iar fumătorii au un risc mai mare de a muri de tuberculoză, de a avea disfuncție erectilă și infertilitate.

Cum ştim că suntem dependenți de nicotină

În ultima ediție a DSM (manualul de diagnostic al tulburărilor mintale), dependența de nicotină este numită tulburare de consum a tutunului și e definită ca un consum problematic al tutunului, care duce la stres semnificativ, manifestat prin următoarele simptome, în ultimele 12 luni:

tutunul e consumat pentru o perioadă mai lungă de timp sau în cantități mai mari decât era intenția inițială;
există o dorință persistentă și încercări nereușite de a reduce sau controla consumul de tutun;
se dedică mult timp activităților necesare obținerii sau folosirii tutunului;
există o poftă, dorință puternică sau pornire de a consuma tutun;
afectează viața profesională și performanța la școală, muncă sau acasă;
nu renunță la fumat în ciuda numeroaselor problemele interpersonale sau sociale cauzate de acest obicei (de exemplu, certuri cu apropiații);
activități importante recreaționale, sociale sau ocupaționale sunt reduse sau chiar se renunță la ele din cauza fumatului;
fumat în contexte în care este periculos (de exemplu, seara, în pat sau în zone interzise);
continuarea fumatului în ciuda unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau agravate de acesta;
apariția toleranței (nevoia de cantități din ce în ce mai mari pentru obținerea aceluiași efect sau un efect diminuat dacă se menține același consum);
apariția sevrajului.

Sevrajul nicotinic – simptome şi tratament

Sevrajul reprezintă simptomele (fizice și psihice) care apar atunci când se întrerupe sau reduce brusc cantitatea unei substanțe de care ești dependent.

pofta incontrolabilă de a fuma – aceasta este răspunsul fiziologic al organismului la absența unei substanțe cu care se acomodase. Episoadele de poftă intensă durează de obicei 5-10 minute, deși par că nu se vor termina niciodată. Încearcă să-ți distragi atenția și să te ții departe de țigări, pentru a le rezista. Cu timpul, ele vor deveni din ce în ce mai rare.
pofta de zahăr – multe persoane se confruntă cu o poftă puternică de a ronțăi dulciuri și alți carbohidrați. Acest lucru se datorează înlocuirii unui obicei cu altul, dar mai ales faptului că nicotina duce la creșterea glucozei din sânge, așa că atunci când te oprești din fumat, o să ai hipoglicemie (niveluri scăzute ale glucozei în sânge). Asta cauzează o foame inexplicabilă, cu poftă de alimente bogate în zaharuri.
tulburări ale somnului – acestea pot varia de la insomnie la somnolență și nevoia de a dormi mai mult dimineața și în timpul zilei. Explicația acestui simptom este faptul că dopamina e implicată în reglarea somnului.
tuse persistentă – acest simptom poate alarma mulți fumători care vor să se lase, însă e o manifestare firească a sevrajului. Deși sună ciudat, e un semn că plămânii tăi se refac și încep să elimine substanțele toxice de la nivelul căilor aeriene. Poți ameliora acest simptom prin consumarea unei cantități mai mari de apă, folosirea unui umidificator de cameră sau al unui sirop care să scadă iritația de la nivelul tractului respirator.
fluctuații ale dispoziției – stresul și iritarea sunt simptome comune, cauzate de perturbarea sistemului hormonal. Ele pot duce la ieșiri incontrolabile, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale.
constipație – nicotina are efect și asupra tractului digestiv, pe care îl stimulează. Întreruperea bruscă a aportului de nicotină poate duce la încetinirea ritmului în care sunt digerate alimente, care cauzează constipație, ce poate dura o săptămână sau două.

Ce se întâmplă cu organismul tău după ce ai renunţat la fumat?

De îndată ce corpul tău nu mai este afectat de fumat, va începe să se vindece în decurs de 20 minute, reparând apoi, în timp, răul cauzat de nicotină şi alte substanţe nocive.

Dupa 20 minute

Tensiunea arteriala si pulsul revin la normal.

Circulatia sangelui se imbunatateste, mai ales la maini si picioare.

Dupa 8 ore

Nivelul de oxigen din sange revine la normal si riscul unui infarct de miocard scade.

Dupa 24 ore

Monoxidul de carbon iti paraseste corpul.

Plamanii incep sa elimine mucusul si alte resturi.

Dupa 48 ore

Felicitari. Corpul tau nu mai contine nicotina. Ai observat cum s-au ameliorat gustul si mirosul?

Dupa 72 ore

Respiri mai usor. Ai mai multa energie.

Dupa 2-12 saptamani

Circulatia s-a imbunatattit in tot corpul.

Este mai usor acum sa faci exercitii fizice.

Dupa 3-9 luni

Capacitatea plamanilor s-a marit cu pana la 5-10%. Tusea, gafaitul si haraitul au disparut.

Dupa 1 an

Riscul unui infarct de miocard s-a injumatatit, in comparatie cu al unui nefumator.

Dupa 5-10 ani

Riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemanator cu cel al unui nefumator.

Dupa 15 ani

Riscul de cancer pulmonar este acum la jumatate din cel al unui nefumator. Riscul de boala de inima este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodata.

Strategii anti-fumat

În cazul ai încercat și anterior să te lași de fumat, dar fără succes, încearcă să identifici ce te-a încurcat atunci și găsește-i o rezolvare, recomandă specialiştii citaţi de portalul stopfumat.eu.

Alege-ți cu atenție ziua Z – ziua din care nu mai fumezi nici o țigară. Pregătește-te cu grijă: asigură-te că este o zi ușoară pentru tine, poate o zi de odihnă sau de concediu, când șansele să te nimerești într-o situație stresantă sunt reduse. La femei, spre exemplu, este indicat să nu îți alegi o zi din perioada premenstruală.

Asigură-te că ai tot ce îți trebuie pentru a înlocui țigările și dozează-ți fumatul în zilele anterioare astfel încât, în ziua aleasă, să nu mai ai țigări care să te tenteze. Ceea ce poţi face până la Ziua Z este fumatul ca scop în sine:

Dacă diferiţi stimuli din viaţa noastră asociaţi cu fumatul declanşează nevoia de o ţigară prin condiţionare, atunci obiectivul este de-condiţionarea comportamentului de a fuma de activităţile şi contextele de viaţă cotidiene.

Există un lucrupe care îl poţi face în acest sens: alegerea unui nou loc pentru fumat în care să se practice fumatul ca scop în sine. Astfel, vei fuma DOAR în noul loc pentru fumat: în afara casei sau a locului de muncă.

Pare foarte greu de făcut, dar cu cât ne asigurăm că ne este mai greu, cu atât ne vom decondiţiona mai repede:

Noul loc trebuie să fie cât mai greu accesibil şi mai inconfortabil:

noul loc pentru fumat „de acasă”: în faţa scării;
noul loc de fumat de la serviciu: în faţa intrării în clădire;
noul loc de fumat din timpul condusului: în afara maşinii
noul loc de fumat pentru pauze: într-o altă cameră în care nu se poate face altceva decât să fumezi sau afară, etc

De câte ori te afli în contexte care îţi activează nevoia psihologică de a fuma, fumezi, nu te abţii. Dar doar în noul loc de fumat!

Este strict interzis să asociezi fumatul cu orice altă activitate: cafea, citit, vorbit sau jucat la telefon!

În timp ce fumezi, se recomandă să-ţi centrezi atenţia pe senzaţiie fiziologice inconfortabile produse de fumat: uscăciunea gurii, disconfortul faringian, dureri de cap, ameţeala, tahicardia sau palpitaţiile, etc.

13 idei de succes!

Notează ţigările. Fă-ţi un carneţel în care notezi ora la care ieşi la fumat şi câte ţigări fumezi. Cu siguranţă vei reduce numărul ţigărilor când descoperi că vrei să pufăi din 15 în 15 minute.
Apasă lobul urechii. Rhiannon Griffiths, de la Consiliul Britanic de Acupunctură, a vindecat în 2014 peste 1.500 de fumători. Apăsaţi 5 minute lobul urechii în zona unde începe cartilajul. Într-o lună vă lăsaţi!
Schimbă rutina zilnică. Dacă fumaţi atunci când beţi bere, răriţi ieşirile la bere. Dacă fumaţi când ieşiţi la o discuţie cu amicii la muncă, răriţi-le. Dacă ajungeţi la mai puţin de 5 ţigări pe zi, aţi scăpat de viciu.
Înlocuieşte ticul. Obişnuinţa fumatului e cel mai greu lucru de înlăturat. Mâncaţi ciocolată în schimbul unei ţigări. Luaţi un biscuit sau un măr. Iar dacă vă arde buza după o ţigară, beţi apă.
Ţigarea scufundată. Introduceţi o ţigară neaprinsă într-o sticlă de 500 ml şi lăsaţi-o o zi. Apa devine maronie şi ori de câte ori vreţi să fumaţi mirosiţi sticla. Ajută psihic!
Scapă de brichetă. Tot ce înseamnă ustensile de fumat trebuie să dispară din jurul tău, dacă te-ai lăsat. Aruncă scrumierele, brichetele, ţigările şi tot ce îţi aminteşte de viciu.
Schimbă mirosul. După ce te-ai hotărât să te laşi de fumat fă curat în casă. Schimbă complet mirosul în draperii, zugrăveşte şi înlocuieşte covoarele îmbibate cu fum.
Economisiţi banii. Un bun motiv să renunţaţi la fumat este gaura din buget produsă de viciu. Puneţi în fiecare zi într-un borcan banii pe care i-aţi fi dat pe ţigări. După o lună veţi simţi recompensa!
Ronţăie nuci. Nervozitatea e un simptom al sevrajului tabacic. Scapă de nervi umplându-ţi gura cu ceva. Mâncaţi nuci, seminţe, fistic sau arahide. Să nu vă lipsească niciodată din buzunar.
Joacă-te pe telefon. Orice joc e mai sănătos decât o ţigară. Tetris, Şarpe sau orice alt joc de pe telefon care îţi ocupă timpul este cel mai bun amic în lupta contra fumatului.
Mănâncă fructe. Nutriţioniştii au descoperit că 12% din cei care au avut o alimentaţie bogată în fructe şi legume crude au renunţat la viciu mai uşor. Ţigările au un gust groaznic după un fruct!
Schimbă cafeaua cu ceai. Cei mai mulţi fumează la cafea, dimineaţa. Schimbă cafeaua de dimineaţă cu un ceai verde. Chiar dacă ai imboldul să îţi aprinzi o ţigară, nu o face. A doua zi nu o să mai simţi nevoia!