România și fondurile europene: Ungurii glumesc că ar trebui să le dăm lor banii dacă suntem prea bogați să-i cheltuim

România are de departe cea mai slabă încasare de fonduri europene structurale din regiune, a subliniat Dan Bucșa (foto), lead CEE economist la UniCredit, vineri, adăugând că în cazul altor state din regiune, Comisia Europeană (CE) s-a văzut nevoită să tempereze ritmul alert de absorbție.

Până la jumătatea anului, România nu a reușit să atragă deloc fonduri europene structurale și de investiții (fostele de coeziune), toți banii intrați la buget de la Bruxelles fiind ajutoarele pentru agricultură. În ultimele luni, lucrurile s-au schimbat puțin, în sensul că în execuția bugetară au apărut în jur de 300 de milioane de euro fonduri europene.

”Ungaria, obsedată de faptul că britanicii nu vor mai contribui la bugetul european după 2019 încearcă să își ia toate fondurile europene până la sfârșitul anului viitor. Deja au prefinanțat nouă miliarde de euro în proiecte de investiții și acum trimit facturi la Comisia Europeană. CE încearcă să încetinească fluxurile”, a declarat Bucșa, adăugând că ”de fiecare dată când mă duc în Ungaria, cei de la Ministerul Economiei glumesc cu mine că ar trebui să le dăm lor banii dacă suntem prea bogați să-i cheltuim”.

Ungaria are în stand-by proiecte în valoare de 20 de miliarde de euro, spune economistul.

”Nu vă gândiți că toate sunt productive. Câte stadioane poate Ungaria să aibă la o populație de 10 milioane de locuitori? Sunt și investiții de genul acesta care nu prea au sens, dar sunt și altele, investiții în infrastructură. Acum orientarea este spre telecom unde ei stau foarte prost în comparație cu regiunea”, a arătat el.

Absorbția slabă de fonduri europene afectează deficitul bugetar, dar și echilibrul cursului de schimb. Dacă fondurile europene sunt insuficiente pentru a acoperi deficitul contului curent, leul se poate deprecia. Fondurile europene și investițiile străine directe sunt principalele intrări de capital stabil care compensează efectele deficitului balanței comerciale (diferența dintre exporturi și importuri).

De altfel, leul a avut cea mai slabă performanță din regiune în ultimul an, pe fondul creșterilor salariale mai rapide decât creșterea productivității, reiese din analiza lui Bucșa. Economistul se așteaptă ca moneda națională să se deprecieze și mai mult anul viitor.