În cele aproape trei decenii de capitalism, capitalul autohton nu a reușit să devină suficient de puternic pentru a trece granițele. Primii campioni regionali încep a se contura, însă la capitolul investiții românești în străinătate statistica este nemiloasă.
Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney
La sfârșitul lunii iunie, Grupul Alexandrion a anunțat o investiție de o sută de milioane de euro în Statele Unite. Liderul în producția și distribuția de băuturi alcoolice din România intenționează să construiască în regiunea Mid-Hudson o distilerie, unde va produce, începând cu 2020, băuturi spirtoase premium destinate pieței americane (whisky, bourbon, gin, brandy și vodcă). „Această investiție este o mișcare strategică care ne va permite să fim prezenți în Statele Unite și să folosim această poziție ca punct de plecare pentru exporturi în restul lumii“, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul de origine siriană a grupului.
Decizia strategică de a construi o unitate de producție în Statele Unite pentru a accesa alte 50 de piețe internaționale este însă unul dintre (prea) puținele existente. Dacă România se poate lăuda cu un stoc de investiții străine directe considerabil, de 41,4% din PIB în 2016, nu același lucru poate fi spus despre investițiile făcute de români peste hotare.
Tot recent, Modpack Group, cea mai mare companie românească de relocări industriale, controlată de fraţii Valentin şi Bogdan Mălăescu, a anunțat deschiderea unui birou, tot în SUA, valoarea investiției fiind de un milion de euro. Similar, alte companii românești au realizat achiziții internaționale, însă exemplele sunt puține, iar dacă le adunăm devin și mai descurajante.
SUB 1%. Când vine vorba de realizarea de investiții în străinătate, România se află pe ultimul loc la nivel european. Valoarea acestora (outward foreign direct investments) reprezenta echivalentul a 0,4% din PIB la nivelul anului 2016, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE). În cazul Bulgariei, aceste investiții erau de 4,6% din PIB. Polonezii investeau 6,6% din PIB peste hotare, iar cehii – 9,6%. Cu plasamente de peste 150% din PIB, ungurii domină clasamentul regional. Iar dacă e să analizăm evoluția acestor investiții, optimismul este departe de a fi cuvântul de ordine în cazul României, care înregistrează o stagnare față de 2013 și chiar o scădere față de 2015.
Oricât de mult și-ar fi plănuit strategia de extindere regională, nu puțini antreprenori români au avut parte de eșecuri. Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, cel mai mare producător și retailer de mobilă din România, a fost nevoit să închidă în 2016 magazinele pe care grupul le avea în Serbia și Bulgaria. Mobexpert făcuse pasul dincolo de granițe în 2005, când a deschis două magazine sub brandul Mobexpert Office – unul la Begrad, iar celălalt la Sofia. Doi ani mai târziu, Șucu inaugura primul hipermagazin din afara țării, tot la Sofia, în urma unei investiții de zece milioane de euro, considerată la avea vreme una dintre cele mai însemnate în schimburile bilaterale româno-bulgare. Criza a curmat însă toate planurile.
Și deși calea extinderii internaționale este pavată cu multe dificultăți, unii antreprenori au reușit să-și mențină prezența, cu toate că au fost nevoiți să o mai și recalibreze în minus. Musette, spre exemplu, a găsit rețeta câștigătoare pentru magazinele din Israel, Budapesta, Viena și Sofia, cu toate că producătorul de pantofi a fost nevoit să renunțe la francizele din SUA, Franța, Libia și Mongolia.
EXEMPLUL MAGHIAR. Revenind la scorul foarte bun al Ungariei în clasamentul investițiilor realizate peste hotare, studiile arată că un rol important l-au avut privatizările din regiune și colaborarea companiilor locale cu cele străine. Firmele maghiare au început să investească sume substanțiale dincolo de granițe la jumătatea anilor ’90, acestea ajungând înainte de criză la aproape trei miliarde de euro pe an, potrivit datelor băncii centrale din Ungaria. În acea perioadă, foste companii de stat, dar și companii maghiare afiliate unor multinaționale, s-au implicat în procesele de privatizare din regiune. Printre campionii regionali creați de această efervescență a investitorilor se numără și MOL, OTP Bank sau Richter.
Și România are companii de stat cu ambiții de jucători regionali. Transgaz a câștigat licitația de privatizare a operatorului moldovean al gazoductului Ungheni-Iași, Vestmoldtransgaz, iar Banca Transilvania a intrat în acționariatul Victoriabank, a treia cea mai mare instituție de credit din Republica Moldova. Sunt câteva exemple care confirmă un potențial. Numai că pentru a învinge statistica, capitalul autohton are nevoie de mai multă forță.
Străinii
Deși capitalul românesc nu ajunge în prea multe colțuri ale lumii, investițiile străine directe în România sunt în continuă creștere.
FOTO: Guliver / Getty Images
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat nemulţumit de faptul că aliaţilor occidentali le ia prea…
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) transmite că un aşa-numit…
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că moştenitorii au dreptul să obţină informaţii…
Organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari…
Reprezentanţii Expert Forum au analizat datele legate de finanţarea campaniei electorale, publicate de către AEP,…
Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat luni că a emis un mandat de arestare pe…
Acest website folosește cookies