O treime din angajații companiilor românești consideră că mediul de afaceri este afectat de corupție

În ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei și a corupției în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA), 51% din companii încă spun că există o răspândire largă a practicilor legate de corupție în țările lor. În România, rata este de 31%, în scădere față de anul 2015, când procentul a fost 39%, potrivit studiului Ernst & Young EMEIA Fraud Survey.

Din totalul respondenților, 27% afirmă că mita se practică în sectorul lor de afaceri pentru a câștiga contracte, iar țările de proveniență a 14% din aceștia sunt în Europa de Vest.

Managementul nu reușește să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administrație sau senior manageri spun că ar fi dispuși să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câștiga sau pentru a păstra un business.

Cu toate acestea, 28% din respondenți cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creștere de 4 procente față de sondajul din 2015. 77% din respondenți consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupție contribuie la descurajarea fraudei și mitei în rândul executivilor.

Reprezentanții Generației Y (cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), care reprezintă 32% din respondenți, demonstrează o atitudine mai relaxată față de comportamentele lipsite de etică. 73% din aceștia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, în comparație cu 49% dintre reprezentanții Generației X (cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani).

Mai mult decât atât, 68% din respondenții Generației Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câștiga sau pentru a păstra o afacere/un client. Reprezentanții Generației Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel,49% consideră că aceștia ar acționa non-etic pentru a-și îmbunătăți propria evoluție în carieră.

În ciuda faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% din respondenți știu de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% din aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.

Respondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).

Studiul relevă și o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre respondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private. Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, respondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).

FOTO: Mediafax