Laura Codruța Kovesi a câștigat procesul de la CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, în unanimitate, că revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA s-a făcut cu încălcarea mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la un proces echitabil şi dreptul la libertatea de exprimare.

Potrivit deciziei CEDO, publicate de G4media, judecătorii au fost în unanimitate de acord că în revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA s-au încălcat art 6, al 1, şi art 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

”În hotărârea de astăzi a Camerei, în cazul Kövesi împotriva României (cererea nr. 3594/19), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în unanimitate, că a existat: o încălcare a articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi o încălcare a articolului 10 (dreptul la libertatea de exprimare) din Convenţia Europeană. Cazul a vizat înlăturarea reclamantului, în calitate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, înainte de sfârşitul celui de-al doilea mandat, în urma criticilor sale asupra reformelor legislative din zona corupţiei. Ea a susţinut că, de asemenea, nu a putut să conteste această decizie în instanţă. Curtea a constatat, în special, că nu a existat nicio modalitate pentru reclamant de a formula o cerere în instanţă împotriva demiterii sale, întrucât o astfel de procedură ar fi putut doar să examineze aspectele formale din decretul prezidenţial pentru înlăturarea ei şi nu argumentul său de fond că a fost eliminată incorect pentru criticarea modificărilor legislative din sfera corupţiei”, se arată în comunicatul de presă emis de CEDO.

Judecătorii consideră că dreptul la libertatea de exprimare i-a fost încălcat, iar în calitatea sa de procuror-şef al DNA era în sarcina sa să-şi exprime punctul de vedere cu privire la modificări legislative de larg interes.

Laura Codruţa Kovesi a atacat, în decembrie 2018, la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, susţinând că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR, că instanţa constituţională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

Kovesi mai arăta că decizia CCR nu a putut fi contestată şi că, în consecinţă, nu i-au fost respectate garanţiile unui proces echitabil.

În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”, a declarat atunci Laura Codruţa Kovesi.

Pe 9 iulie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională, care, la sesizarea Guvernului, a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, stabilind ca preşedintele să emită decretul de revocare.

Decizia CEDO nu schimbă însă nimic, întrucât Laura Codruța Kovesi nu a cerut nici măcar despăgubiri.