Experţii se aşteaptă la o pandemie. Unde va lovi cel mai tare virusul ucigaş din China

Noul tip de coronavirus din China, care a dus la moartea a sute de persoane, tinde să provoace o pandemie, sunt de părere mai mulți specialiști în domeniul bolilor infecțioase. O pandemie, definită ca o epidemie extinsă pe două sau mai multe continente, poate avea consecințe globale, în ciuda restricțiilor extraordinare de călătorie și a carantinelor impuse de China și de alte țări, inclusiv de Statele Unite, avertizează aceștia.

Numărul real de îmbolnăviri, ascuns publicului

În ultimele trei săptămâni, numărul de cazuri confirmate de îmbolnăvire cu 2019-nCoV a crescut de la aproximativ 50 în China la peste 17.000 în cel puțin 23 de țări, fiind înregistrate peste 362 de decese. Însă mai mulţi specialiști estimează că numărul real al cazurilor este de 100.000 sau chiar mai mult.

Prin comparație, în timpul epidemiei de SARS din 2003, după răspândirea virusului timp de nouă luni au fost confirmate doar 8.098 de cazuri. MERS circulă din 2012, dar au existat doar aproximativ 2.500 de cazuri cunoscute. Cea mai mare incertitudine acum, spun specialiștii, este câți oameni vor muri la nivel mondial din cauza noului tip de coronavirus. SARS a ucis aproximativ 10% dintre persoanele infectate, iar MERS acum ucide aproximativ o treime din persoanele infectate.

„Gripa spaniolă” din 1918 a ucis aproximativ 2,5% dintre cei infectați, dar pentru că a infectat atât de multe persoane și îngrijirile medicale erau mult mai puțin avansate la acea vreme, 20 până la 50 de milioane de oameni au murit din cauza acestei boli. În schimb, pandemia de „gripă porcină” (A H1N1) din 2009 a ucis aproximativ 285.000 de persoane, deci 0,02% dintre persoanele infectate, o rată a mortalității mai scăzută decât în cazul gripei sezoniere.

Rata mortalității pentru cazurile cunoscute de coronavirus din Wuhan a fost de aproximativ două procente până în prezent, însă ar putea să scadă pe măsură ce vor fi descoperite cazuri mai puțin severe, notează specialiștii.

„Este din ce în ce mai puțin probabil ca virusul să poată fi controlat”, a spus dr. Thomas R. Frieden, fost director al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). „Prin urmare, este probabil să se răspândească, așa cum o fac gripa și alte boli, dar încă nu știm cât de mult se va extinde și cât de mortal va fi”, a adăugat acesta.

Africa, vulnerabilitate maximă!

Efectele unei pandemii ar fi probabil mai puternice în unele țări decât în altele. În timp ce Statele Unite și alte țări dezvoltate ar putea fi capabile să detecteze și să plaseze în carantină persoanele infectate, țările cu sisteme de sănătate mai slab dezvoltate ar putea să nu facă față.

„Răspândirea noului tip de coronavirus seamănă mai mult cu răspândirea A H1N1 decât a SARS, iar eu sunt din ce în ce mai alarmat”, avertizează dr. Peter Piot, directorul Școlii de Igienă și Medicină Tropicală din Londra. „Chiar și o mortalitate de 1% ar însemna 10.000 de decese la fiecare milion de oameni”, a adăugat acesta. Cea mai vulnerabilă regiune a lumii este Africa, declară mulți experți. Peste un milion de chinezi lucrează acolo, în mare parte în proiecte miniere. De asemenea, mulți africani lucrează și studiază în China și în alte țări în care a fost identificat virusul.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că virusul reprezintă o urgenţă de nivel global. OMS defineşte drept „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” un „eveniment extraordinar” care este „grav, neobişnuit şi neaşteptat”.

Ce persoane au cel mai mare risc de îmbolnăvire

Medicii care se luptă cu noul coronavirus la Spitalul Jinyintan din Wuhan încep să ofere răspunsuri despre cum atacă virusul corpul uman, care este gama completă de simptome, în ce condiții virusul afectează grav corpul uman, ducând la deces, și cum ar putea fi tratat, relatează BBC.

Bărbații de vârstă mijlocie sunt cei mai afectați, iar plămânii sunt cei care cad pradă virusului. Toți cei 99 de pacienți duși la spitalul din China aveau pneumonie, plămânii lor fiind inflamați, iar micile alveole pulmonare unde oxigenul se mișcă spre sânge erau pline cu apă.