De ce sunt pedepsiți angajații care duc în spate bugetul asigurărilor de stat

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, spune că va prezenta în Parlament, după adoptarea legii salarizării unitare, proiectul privind plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copiilor.

Pentru a ilustra de ce este necesară această plafonare, Lia Olguța Vasilescu l-a folosit drept exemplu pe Lionel Messi, atacant la clubul FC Barcelona, despre care a afirmat, duminică, la Antena 3, că dacă s-ar muta în România și ar face un copil aici, statul i-ar datora o indemnizație de 28 de milioane de euro pe lună.

Afirmația este însă eronată. Potrivit celor mai recente informații publicate de presa străină, Messi a avut în 2015 un salariu brut de 36 de milioane de euro pe an, nu pe lună, la care s-au adăugat prime în valoare de 3 milioane de euro și 35 de milioane de euro din alte surse, în principal din publicitate.

În România, indemnizația pentru creșterea copilului se acordă lunar, pe o perioadă de doi ani, în cuantumul a 85% din media veniturilor nete din ultimii doi ani. În calculul acestor venituri se iau în considerare câștigurile salariale, veniturile din activități agricole sau cele din activități independente. Totodată, indemnizația nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim.

Ministrul Muncii a precizat că va veni, în iunie, cu o propunere de plafonare a indemnizației la un nivel maxim cuprins între 5.000-10.000 de lei.

În prezent, din totalul de peste 157.000 de indemnizaţii pentru creşterea copilului, 97% sunt sub 5.000 de lei, 3.500 sunt între 5.001 şi 10.000 de lei, iar 623 de indemnizaţii depăşesc 10.000 de lei.

De schimbarea legislativă ar urma să fie afectați în special părinții cu venituri mari, în condițiile în care acesta nu este singurul proiect care urmărește să atragă fonduri suplimentare la buget de la această categorie socială.

La începutul lunii ianuarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (OUG) prin care a fost eliminată plafonarea contribuțiilor la asigurările sociale și la cele de sănătate. Anterior, nivelul acestor contribuții era plafonat la maximum cinci salarii medii brute.

„Se urmărește eliminarea inechităților privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații, prin renunțarea la actualele plafoane”, se arată în comunicatul transmis în iarnă de executiv.

Circa 36.000 de persoane au fost afectate de această măsură. Potrivit unor calcule făcute de Consiliul Fiscal, veniturile statului ar putea fi rotunjite cu circa 600 de milioane de lei, în condițiile în care Guvernul a indicat un plus de 1,4 miliarde de lei ca urmare a elimării acestui plafon.

Analiștii au avertizat că măsura ar putea accentua „exodul creierilor”, cei mai afectați fiind angajații cu o înaltă calificare, în special cei din industria IT&C.

FOTO: Mediafax