Presiunea de a reforma piața de energie a Uniunii Europene a crescut enorm odată cu începutul invaziei ruse în Ucraina anul trecut, când prețurile energiei au explodat. Reforma are ca scop stabilizarea prețurilor pe termen lung. O problemă care a provocat tensiuni la negocierile din culise dintre Franța și Germania.
Când, la început de octombrie, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, alături de o parte dintre miniștrii lor, s-au întâlnit la Hamburg pentru două zile de discuții, președintele francez și cancelarul german au încercat să prezinte un front unit. Apoi au savurat fischbrötchen (sendvișuri cu pește) alături de soțiile lor și au făcut o excursie în portul Hamburg. Întâlnirea a avut menirea să reevalueze cea mai importantă relație bilaterală din sânul Uniunii Europene, una care a devenit tot mai complicată din cauza unui șir de neînțelegeri privind apărarea, disciplina bugetară în UE și politica energetică.
Aparent, vizita pare să fi decurs bine. Tandemul a făcut progrese chiar și în ceea ce privește dosarul cel mai delicat, reforma pieței de energie electrică a Uniunii Europene, menită să ușureze povara creșterilor de prețuri pentru gospodării și companii și să consolideze competitivitatea Europei în fața Statelor Unite și a Chinei. Noile reguli au ca scop să scadă mult dependența prețurilor energiei electrice de prețul combustibililor fosili – se va crea astfel o zonă-tampon între piețe și facturile de electricitate plătite de consumatori.
Totuși, în culise, Franța și Germania au continuat să se certe, până în ziua întâlnirii miniștrilor europeni ai energiei, din 17 octombrie. Și chiar dacă au reușit să ajungă la o înțelegere, rămâne multă tensiune – Parisul vede acordul ca pe o victorie franceză; germanii insistă că punctele lor de vedere au prevalat, scrie The Economist.
Conflictul principal este legat de felul în care statele membre ale Uniunii Europene își pot subvenționa industriile, pe fondul creșterii semnificative a prețurilor la energie, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Franța, de pildă, dorește să extindă la toate cele 56 de centrale nucleare pe care le are instrumentele numite „contracte pentru diferență“ (CfD). Acestea sunt de fapt garanții emise de guvern, care îl obligă să acopere diferența dacă prețurile de pe piață sunt mai mici decât un „preț de referință“ convenit, dar îi permit să încaseze surplusul dacă prețul pieței este mai mare.
Berlinul dorește ca aceste CfD-uri să fie un stimulent pentru investiții în energie regenerabilă și să se aplice doar la noile centrale. Se teme că utilizarea lor pentru „flota“ nucleară a Franței va descuraja investițiile în energii regenerabile.
Compromisul încheiat pe 18 octombrie prevede că guvernele pot folosi CfD-uri la investițiile destinate modernizării „substanțiale“ a centralelor existente, pentru a crește capacitatea acestora sau a le prelungi durata de funcționare. Cu toate acestea, orice venit obținut nu trebuie să distorsioneze concurența și comerțul pe piața internă. Prin urmare, acest venit ar trebui să meargă către consumatori și către industrie și doar sub restricții stricte.
„Să nu se înțeleagă greșit, aceasta nu este o cruciadă germană împotriva energiei nucleare“, spune Sven Giegold, secretar de stat în Ministerul Economiei al Germaniei. Opoziția Germaniei față de propunerea franceză a avut drept scop asigurarea unei competiții echitabile. Prin extinderea CfD-urilor la întreaga sa „flotă“ nucleară, Franța spera că un preț de referință scăzut convenit cu EDF, firma de electricitate de stat, i-ar permite guvernului să încaseze venituri suplimentare din prețurile mari de pe piață, pe care le-ar putea apoi returna industriei.
Numai că asta ar oferi industriei franceze un avantaj neloial.
O soluție de compromis va trebui să treacă prin Parlamentul European. Mai mult, numeroase detalii rămân nerezolvate și este puțin probabil ca iritarea reciprocă să se potolească în lunile următoare. „În privința energiei, ambele țări sunt tot mai angajate într-o strategie care, în viziunea celeilalte, este sortită eșecului“, scrie Shahin Vallée, de la Consiliul German pentru Relații Externe. Franța va continua să investească în energia nucleară, în timp ce Germania pariază pe energiile regenerabile.
Argumentul major al Franței este că UE trebuie să ajungă la un acord rapid privind reforma energetică a blocului comunitar, pentru a contracara politica de subvenții a Statelor Unite. Într-un interviu pentru Financial Times înainte de întâlnirea din octombrie, ministra franceză a energiei, Agnès Pannier-Runacher, a avertizat că blocul va pierde în fața noii legi americane de reducere a inflației (IRA), adoptată de Administrația Biden, dacă Parisul și Berlinul nu-și ameliorează diferențele de poziții privind energia nucleară.
Agnès Pannier-Runacher a subliniat că o revizuire amplă a regulilor Uniunii Europene este necesară cât mai curând posibil pentru ca afacerile să aibă vizibilitate în ceea ce privește prețurile energiei.
„Scopul este ca UE să aibă un răspuns adecvat și puternic la IRA și la faptul că investițiile industriale în SUA s-au triplat de când legea a fost promulgată“, a declarat Pannier-Runacher. „Avem doar câteva săptămâni la dispoziție pentru a acționa și a găsi o soluție.“
Pentru a-și susține poziția, Franța a inițiat o campanie susținută de alte țări care utilizează tehnologie nucleară, precum Polonia și Ungaria, cu scopul de a asigura un tratament favorabil sectorului nuclear. Germania s-a opus, de teamă că Franța ar putea ignora regulamentele privind ajutorul de stat și a beneficia astfel de prețuri mai mici la electricitate pentru consumatori și companii, ceea ce nu ar mai fi concurențial.
Au existat suspiciuni în anturajul cancelarului Olaf Scholz că operatorul nuclear francez EDF caută să atragă chiar companii germane să se relocheze în Franța. Pannier-Runacher a respins ideea că țările se luptă între ele pentru relocarea afacerilor și a subliniat că nu există dovezi că întreprinderile germane se mută masiv în Franța.
Credit Suisse estimează o investiție totală de 1.700 de miliarde de dolari în următorul deceniu în baza IRA, în timp ce REPowerEU a bugetat o investiție de numai 210 miliarde de euro pentru intervalul 2022-2027.
Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney
FOTO: Getty
MAGGI lansează un nou portofoliu de produse inspirate de aromele diverse și tentante ale bucătăriei…
În contextul discuțiilor investitorilor despre evoluția standardului emergent al tokenului BRC-20 pe rețeaua Bitcoin, se…
Bolt lansează și în Brașov serviciul Bolt Food prin intermediul căreia utilizatorii pot comanda mâncare…
Pentru a menține pachetele salariale la un nivel competitiv, angajatorii se află într-o continuă explorare…
A început Superbet Rapid & Blitz Varșovia, prima etapă a ediției 2024 a Grand Chess…
Biroul Electoral Central informează că vineri începe campania electorală pentru alegerile din data de 9…
Acest website folosește cookies