BCE trage semnalul de alarmă: O criză puternică ar putea lovi firmele financiare nebancare

Creşterile ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene (BCE) sunt în etapa finală, a declarat vicepreşedintele BCE Luis de Guindos, avertizând în acelaşi timp că nivelul mai ridicat al costurilor împrumuturilor ar putea tensiona calitatea activelor băncilor, chiar dacă indicatorii sunt deocamdată sănătoşi.

BCE a majorat dobânzile cu un total de 3,75 puncte procentuale, din iulie anul trecut, şi a promis creşteri suplimentare, dar într-un ritm mai măsurat de creşteri, de 0,25 de puncte procentuale, după mişcările supradimensionate din prima parte a campaniei sale de înăsprire a politicii monetare, informează News.ro.

”Am intrat acum în ultima etapă a înăspririi politicii noastre monetare. Şi de aceea ne întoarcem la normalitate, la creşteri 0,25 de puncte procentuale”, a declarat Guindos pentru Il Sole 24 Ore, potrivit News.ro.

Aceste creşteri ale dobânzii cheie îmbunătăţesc marjele de creditare ale băncilor, dar ar putea, de asemenea, să îngreuneze rambursarea datoriei pentru unii debitori, ridicând ponderea creditelor neperformante.

”În acest moment, îmbunătăţirea marjelor mai mult decât compensează potenţialele pierderi din creşterea creditelor neperformante. Combinaţia dintre încetinirea economiei şi creşterea ratelor dobânzii va aduce o creştere a costului finanţării pentru bănci şi, eventual, o creştere a creditelor neperformante”, a spus de Guindos.

Creditele neperformante ar putea creşte

Directorul de supraveghere al BCE, Andrea Enria, a declarat anterior, pentru ziarul croat Vecernji List, că BCE vede ”câteva semne timpurii” că împrumuturile sunt plătite cu întârziere, un indicator că creditele neperformante ar putea creşte.

”Nu ne aşteptăm la un val de credite neperformante, dar acum nu este momentul să stăm în expectativă”, a adăugat de Guindos. Acesta a avertizat, de asemenea, cu privire la aşa-numitele bănci din umbră, o categorie care include firme financiare nebancare, cum ar fi fondurile sau asigurătorii, care se confruntă cu ”o anumită tensiune”, având în vedere că sunt mai expuse riscului de lichiditate.

Oferind prima estimare a BCE cu privire la efectele înăspririi cantitative sau a reducerii deţinerilor masive de datorii guvernamentale ale băncii, de Guindos a spus că aceasta a crescut randamentele obligaţiunilor de stat pe 10 ani cu 0,60 – 0,70 puncte procentuale, creşterea ratelor dobânzilor având o efect mult mai mare.