Inevitabilul se produce. Noile modele de business bazate pe tehnologie înlocuiesc treptat afacerile tradiționale. În curierat, de exemplu, bate un vânt de uberizare.
Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney
„Nu este exclus ca în curierat (cel local, n.r.) să apară un Uber“, spunea în urmă cu un an și jumătate Felix Pătrășcanu, cofondator FanCourier, argumentându-și temerea (și) cu o poveste de la începutul anilor 1900, când mai mulți antreprenori au investit sume enorme pentru a cumpăra nave maritime cu ajutorul cărora să aducă de la Polul Nord gheață pentru barurile cubaneze frecventate de americanii bogați. Numai că în scurt timp a fost inventat frigiderul, iar afacerile cu gheață s-au topit înainte de-a face pojghiță.
Mai aproape de noi, în San Francisco-ul de baștină al Uber a apărut în 2011 Postmates, o companie care în doar câteva minute de la primirea unei comenzi reușește să livreze un colet cu ajutorul unei impresionante echipe de curieri independenți. Modelul a fost replicat și în Europa, la Barcelona, prin Glovo, o aplicație care îți permite să comanzi și să trimiți orice, în mai puțin de o oră, în orașele în care serviciul este prezent.
Practic, Glovo este o combinație de marketplace – din care utilizatorii pot comanda orice – și de serviciu clasic de curierat, care livrează orice, de la documente sau chei uitate, la dus haine la spălătorie. Atât timp cât acel „orice“ nu depășește opt-nouă kilograme și încape într-o cutie cu dimensiunile 40x40x 30 cm. Activ în peste 60 de orașe de pe trei continente, Glovo a intrat în România în această primăvară, deocamdată doar în București, pe fondul atragerii unei finanțări (serie B) de 30 de milioane de euro de la mai multe fonduri de investiții.
Păstrând tendința internațională, cei de la Glovo s-au concentrat pe piața românească pe livrările de mâncare. „Segmentul Food este principala categorie care ne generează 60% din livrări“, adaugă Victor Răcariu, general manager Glovo România. El dă exemplul pieței spaniole, unde, după un parteneriat cu rețeaua de restaurante McDonald’s, Glovo a început să aibă creșteri și de șase ori pe an. Și asta pentru că, precizează el, există un segment de clienți care nu gătesc constant acasă și preferă să comande mâncarea pe internet.
Pe viitor, Glovo nu va rămâne pe piața românească doar pe nișa de food delivery, ci își va dezvolta un marketplace cu mai multe categorii, cum ar fi electronice și electrocasnice mici ori haine. Potrivit unui studiu făcut de companie, în primele trei luni de operare pe piața românească, Glovo a livrat peste 30.000 de produse, cu o valoare medie a comenzii de aproximativ 50 de lei. În cazul produselor alimentare, cele mai multe comenzi sunt pentru burgeri (5.100) și Kebap (3.700). „Vârfurile le avem la prânz și seara, când livrăm mâncare, iar dimineața și după-amiaza primim comenzi de mici servicii de curierat“, explică Răcariu, modul în care serviciile de food delivery și curierat tradițional se completează reciproc.
Altfel spus, atunci când clientul nu mănâncă, are cu totul alte nevoi, nevoi care în orașele aglomerate pot fi rezolvate cu servicii rapide de livrare și cu mijloace de transport care se pot deplasa cât mai repede în trafic.
Servicii expres. În prezent, Glovo lucrează cu peste o mie de colaboratori, după un algoritm similar cu cel al Uber, care atrage în aplicație persoane independente, care au timp liber și dispun de un mijloc de transport și smartphone. Glovo lansează comenzile către cel mai apropiat colaborator care este online la momentul primirii comenzii și nu exclude faptul ca o parte dintre colaboratori să-și aleagă singuri anumite locuri, unde există posibilitatea de a primi mai multe comenzi în timpul zilei.
Timpul mediu de lucru al unui curier Glovo este de circa 15 ore pe săptămână, iar „câștigul este peste media pe economie raportat la orele lucrate“, detaliază Răcariu. Acesta mai precizează că există și curieri care intră online și două ore pe zi pentru un câștig care să le acopere cheltuielile cu masa ori alte nevoi personale.
În cazul curieratului clasic, accentul este pus pe eficiența livrării, mai precis pe strângerea cât mai multor comenzi pentru o anumită destinație, în așa fel încât să fie transportate cât mai multe produse cu costuri cât mai reduse. În ceea ce privește însă Glovo, principalul criteriu de performanță este timpul, în condițiile în care durata medie efectivă de livrare este de aproximativ 40 de minute de la primirea comenzii.
„Glovo ar trebui să devină un fel de Google al orașului“, mai spune Victor Răcariu, gândindu-se la servicii expres care să fie făcute către tot mai multe zone ale orașului. Mai mult, costurile de operare ale Glovo sunt reduse, pentru că livrarea rapidă a produselor de mici dimensiuni nu presupune operațiuni de sortare ori depozitare.
Principalul lucru în care investește Glovo este platforma tehnologcă, scopul fiind acela de a aduce online cât mai mulți oameni. În primele trei luni de operare în București, aplicația a fost descărcată de circa 50.000 de persoane, iar ținta companiei este ca până la sfârșitul anului să ajungă să livreze 150.000 de produse.
Pentru mai multă eficiență, cei mai mulți dintre colaboratorii Glovo fac livrarea cu bicicletele, însă există și persoane care fac acest serviciu cu scuterele și chiar cu mașinile. Și asta pentru că este aproape imposibil ca livrările cu bicicleta să fie făcute în timp util, de la un capăt în altul al orașului, pe distanțe ceva mai mari. Potrivit lui Răcariu, colaboratorii care își pun mașinile la bătaie sunt în general pensionari care acceptă să facă servicii de curierat pentru un venit suplimentar.
Glovo ia în calcul și extinderea în orașe de cel puțin 200.000 de locuitori, primele pe listă fiind cele care au o dezvoltare mai rapidă, cum sunt Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Craiova. Deocamdată însă, Glovo se concentrează pe piața din Capitală, unde livrările de mâncare sunt un business din ce în ce mai bun, lucru confirmat și de platformele online noi apărute pe acest segment, cum sunt Uber Eats, Deliv.ro, Takeaway ori Food Panda.
Însă pentru a rămâne pe piață, o astfel de platformă trebuie să țină pasul cu tendințele consumatorilor, dar și cu evoluția tehnologiei. Iar Uber și testele sale cu mașini autonome rămân și în acest caz exemplul cel mai bun.
Banii din online
Apariția tot mai multor platforme de servicii și comerț online confirmă creșterile cu circa 10% pe an ale pieței locale de e-commerce.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a lansat marţi un apel către partenerii occidentali să…
Chiar înaintea începerii sezonului estival, specialiștii sunt în alertă şi prelevează probe de apă din…
Lucrările de construcţii au scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi au crescut cu 0,1%…
93.000 de companii au beneficiat, până în prezent, de finanţare prin intermediul programului IMM Invest,…
Proprietăţi imobiliare în valoare totală de şapte miliarde de euro vor fi scoase la vânzare…
Meteorologii anunţă că un nou val de praf saharian va ajunge deasupra României, începând de…
Acest website folosește cookies