Zece mituri despre conversia francilor elvețieni

Alexandra Pele 10/11/2016 | 15:09 Financiar
Zece mituri despre conversia francilor elvețieni

[vc_row][vc_column][vc_column_text]Scoasă din sertar în prag de campa­­nie, legea conversiei creditelor în franci elvețieni a polarizat opinia pu­­blică. Opozanții invocă efecte catas­­tro­­fale, iar susținătorii văd în ea un act de dreptate. Numai că la o privire atentă

… lucrurile se văd puțin altfel. NewMoney anali­­zea­­ză la rece zece mituri des­­pre legea atacată de Guvern la Curtea Constituțională.

  1. Un ajutor pentru românii că­­zuți vic­­ti­­mă riscului valutar. De această lege ar urma să beneficieze un număr limitat de datornici. Concret, 51.334 de persoane aveau la sfârșitul lui iulie credite în franci elvețieni (CHF). Pe de altă parte, amen­­damentul introdus în ultimul moment, potrivit căruia debitorii ca­­re și-au convertit deja creditul în alte valute pot reveni asupra deciziei și pot opta pentru conversia la cursul istoric, lărgește cercul beneficiarilor.

Mai multe bănci au oferit discounturi pentru a scăpa de împrumuturile în franci. După preluarea Volksbank, Banca Transilvania le-a oferit discounturi de 22,5% din sold cu credite în franci, dacă acceptă conversia acestora. Circa 34.000 de debitori (83%) au apelat la astfel de soluții. Alți 6.000 de clienți ai OTP Bank au acceptat oferta de conversie a băncii. Și Piraeus Bank a lansat un program pilot de conversie. În primă fază, debitorii au primit un discount de 15%, iar dacă nu au întârzieri la plata ratelor mai pot beneficia de două reduceri de câte 10%, într-un interval de trei ani. O treime din creditele în CHF au fost renegociate direct în 2015. Dintre acestea, 17.000 au fost convertite în lei, iar 10.000 au fost restructurate tot în franci, potrivit datelor comunicate de BNR.

  1. O lege pentru debitorii care chiar nu-și pot plăti ratele. Parlamentarii au respins toate amendamentele ce puteau susține acest argument. Pe parcursul procesului legislativ, a fost eliminat gradul de îndatorare de 50% din veniturile nete pentru beneficiari, precum și plafonul de 250.000 de franci elvețieni. Acesta este și motivul pentru care Guvernul a atacat legea la Curtea Constitu­­țio­­nală.
  1. Normalitate în relația cu băn­­ci­­le. Legea se aplică retroactiv, ceea ce obligă băncile să recalculeze acum riscuri asumate în urmă cu zece ani. „Nu aduce nicio normalitate. Dimpotrivă, interven­­ția, prin caracterul său discriminatoriu și prin faptul că nu spune nimic despre con­­versia dobânzilor, generează mai mult haos în piața financiară decât pu­­tem anticipa“, este de părere Cristian Păun, profesor de economie la ASE.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.